Când portofelul te dă de gol (Florian Dragomir)

[0:00]Aș vrea în această dimineață să ne uităm și să ne gândim la subiectul acesta cum să l punem pe Dumnezeu pe primul loc în viața noastră. Ă A fi credincios înseamnă a fi o a avea o devotare totală față de Dumnezeu și față de Domnul Iisus Hristos. Și Domnul Iisus Hristos și Dumnezeu trebuie să aibă primul loc în viața noastră, în toate aspectele vieții noastre. Știți că există Domnul Iisus Hristos la un moment dat spune o pildă despre un om care a găsit un mărgăritar de mare preț și vinde tot ce are ca să

[0:43]se ducă să cumpere acel mărgăritar de mare preț sau spune că un alt om găsește o comoară ascunsă într un ogor, se duce, vinde tot ce are, cumpără acel ogor ca să aibă acea comoară ascunsă. Vedeți, întrebarea pe care ar trebui să ne o punem fiecare dintre noi nu este dacă îl cinstim pe Dumnezeu, ci ocupă Dumnezeu cu adevărat în viața noastră. Așa cum știm din cuvântul lui Dumnezeu și din viața noastră, Dumnezeu nu acceptă să fie și el unul dintre

[1:23]ă sau să fie printre alte priorități ale vieții noastre sau când se poate ne ocupăm și de Dumnezeu sau când ne este convenabil. Dumnezeu este Dumnezeu și El trebuie să aibă primul loc în viața noastră. Vedeți? Domnul Iisus Hristos la un moment dat spune că trebuie să ne lepădăm de noi, să ne luăm crucea în fiecare zi și să l urmăm. Și acest lucru trebuie să l facem în fiecare zi a vieții noastre. E o dedicare totală să l punem pe Domnul Iisus Hristos pe primul loc în viețile noastre. Și vom vedea trei exemple din cuvântul lui Dumnezeu. Și la primul este Avraam. Și Dumnezeu la un moment dat și parafrazez lucrul acesta, îl întreabă pe Avraam: Ești dispus să mă pui pe primul loc în viața ta? Și Avraam zice: „Da, Doamne." Și atunci Dumnezeu îi spune parafrazând: "Dovedește o, dovedește o că vrei și că eu sunt pe primul loc în viața ta."

[2:31]și spune: „Ia l pe fiul tău, pe singurul pe fiul tău pe care l ai așteptat 100 de ani și adu mi adu l ca jertfă pentru mine." Și cu siguranță suntem toți de acord că Avraam când a făcut lucrul acesta l a pus pe primul loc pe Dumnezeu. A dat dovadă că Dumnezeu era pe primul loc în viața lui. Nu era Sara, soția lui. Poate nici nu știa. Sara, ce avea de gând să facă Avraam. Da. Nu era nici băiatul lui

[3:10]pe care î prețuia mai mult decât toate averile pe care le avea Avraam. Și când Avraam l a pus pe Isaac pe altar, a dat dovadă că Dumnezeu este pe primul loc în viața lui. Vedeți când vorbim de a l pune pe Dumnezeu în pe primul loc în viața noastră, ne cam sperie lucrul ăsta. Pentru că orice orice altceva este sau altcineva este pe tronul vieții noastre și vrei să l înlocuiești, nu va pleca de acolo în liniște și în pace. Va fi o luptă pentru întâietate în

[3:50]pe tronul inimii tale. Pentru că dacă este ceva acolo pe primul loc, nu va renunța ușor. Va fi o luptă și Satan ne va da destule argumente pentru a nu schimba locul acesta din inima noastră sau măcar să l împărțim între El și Dumnezeu. Domnul Iisus spune că există doar două căi. Nu poți să slujești și lui Dumnezeu și lui Satan. Nu există posibilitatea aceasta ca altcineva sau să împartă tronul vieții tale cu Domnul nostru Iisus Hristos. El este mântuitor, el este domn, el este rege și trebuie să aibă primul loc în viața noastră. Apostolul Pavel ne spune în Romani la capitolul 12 versetul 1: Să aduceți, vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută

[4:54]lui Dumnezeu. Aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Avraam a avut de dat o luptă. a plecat într o călătorie de trei zile și dar s a hotărât să ofere pe fiul lui ca jertfă această comoară atunci când Dumnezeu i a cerut o. Vedeți, mulți oameni îl păstrează pe Dumnezeu doar ca și rezervă, doar atunci când ai o nevoie să l suni când ai o problemă, când lucrurile nu mai merg bine, când

[5:34]ai nevoie de un ajutor în anumite situații, dar nu l pun pe Dumnezeu pe primul loc în viața lui. lor. În Scriptură găsim relatată întâmplarea despre o femeie care avea doar o mână de făină și puțin unelemn și totuși a fost martora unei minuni nemaiîntâlnite, o minună zilnică. Și este vorba despre văduva din Sarepta. Această întâmplare o găsim în Unul Împărați la capitolul 17 și această întâmplare are loc în timpul foametei de trei ani și jumătate din țara lui Israel. Ne spune cuvântul lui Dumnezeu că Ilie, proorocul Ilie, a stat lângă un pârâu și a fost acolo hrănit de Dumnezeu prin niște corbi. Dar la un moment dat, datorită secetei din țară, pârâul acela

[6:27]a secat. Și cuvântul lui Dumnezeu îi spune în un împărați la capitolul 17 versetul 8 spune așa: Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ilie astfel: Scoală te, du te la Sarepta care ține de Sidon și rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească. Ilie s a sculat și s a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, acolo era o femeie văduvă care strângea lemne. El a chemat o și i a zis: „Du te și adu mi, te rog, puțină apă într un vas ca să beau." La fel cum și Domnul Iisus Hristos atunci când ăă îi cere femeii care

[7:10]stătea lângă fântână îi cere să bea. Și în acea cultură dacă cineva î cerea să un pahar cu apă sau cerea să i dai să bea apă, era o datorie a ta. trebuia să i dai. Versetul 11. Pe când se ducea ea să i aducă, a chemat o din nou și i a zis: „Adu mi, te rog, și o bucată de pâine în mâna ta." Observăm aice că Ilie nu i cere mult, zice: "O bucată de pâine." Și ea i a răspuns versetul 12: "Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n am nimic copt. N am decât un pumn de făină într o oală și puțin un de lemn într un ulcior. Și iată, strâng două bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce și voi pregăti ce am pentru mine și pentru fiul meu. Vom mânca și apoi vom muri." Vedeți, din discuția, din vorbele pe care această femeie le spune, tot ce spune ea este în cantitate infimă. Zice: Am un pumn de făină, n am un sac, n am multă făină, am puțin undelemn. N am un ulcior, n am

[8:17]mai multe ulcioare cu undelemn. Voi strânge două bucăți de lemn, nu un o grămadă de lemne. Astfel, ea scoate în evidență aici gravitatea situației în care se afla ea și foametea din acea regiune. Și vedeți, ea ar fi putut să spună lui Ilie: "Pentru mine este ultima cină și tu îmi ceri să ți dau ultima mâncare, bucata de la gură să ți o dau ție."

[8:51]Versetul 13. Ilie i a zis: „Nu te teme. Întoarce te și fă cum ai zis, numai pregătește mi întâi mie cu undelemnul și făina aceea, o mică turtă și adu mi o. pe urmă să faci și pentru tine și pentru fiul tău. Frați și surori și dragi prieteni, cere Dumnezeu primul loc în viața noastră când Dumnezeu vorbește despre daruri, despre ceea ce primim, Dumnezeu ne cere să aducem primele roade. Așa cerea poporul evreu. Da. Sunt cele dintâi roade din toate roadele pământului. Oare cere Dumnezeu prea mult?

[9:39]Vedeți, este ușor să l iubim și să spunem că l iubim pe Dumnezeu din cuvinte. E foarte ușor. Îl iubești pe Dumnezeu? Da, îl iubesc. Dar este greu să l pui pe Dumnezeu primul în faptele tale, în acțiunile tale. Aș vrea să vă întreb și gândiți vă la situația de acolo și s o actualizăm acuma. Dacă ar veni un prezbiter la o soră văduvă, săracă din familia din biserica noastră și i ar spune: "Pregăște mi din

[10:14]ce ai tu ultimele bucăți pe care le ai, pregătește mi întâi mie și după aia mănâncă și tu." Nu vi s ar părea un pic scandalos? Nu vi s ar părea abuzivă această atitudine a acestui prezbiter să ceară unei surori văduve și sărace să i dea lui întâi mâncare? Și se pune întrebarea: De ce oare Ilie procedează așa? Vedeți, Dumnezeu urma să facă o minune în viața acestei femei. Iar minunea nu putea să aibă loc dacă văduvea nu se încredea cu adevărat în Dumnezeu. Minunea urmează credința. Întâi credința și apoi minunea. De obicei Dumnezeu nu face și nu făcea minuni atunci când totul mergea bine, ci vedem în cuvântul lui Dumnezeu că Dumnezeu face minuni în situații de criză, în situații de nevoi.

[11:20]Fă mi întâi mie. Vedeți, Dumnezeu prin Ilie nu i cere acestei femei o turtă după ce ea și și copilul ei a mâncat. Hai, fă ți tu. Mănâncă, satură te și din ce ți mai rămâne, dă mi și mie. Nu. Dumnezeu îi cere prin Ilie prima porție, nu pentru că ar fi avut nevoie de mâncare, ci pentru că avea nevoie de inima ei întreagă să fie a Domnului.

[11:58]Dumnezeu nu i a cerut ce nu avea această femeie, ci Dumnezeu i a cerut exact ce mai avea. Puțină făină, puțin undelemn. Vedeți, nu este adevărat și dacă stăm să ne gândim fiecare dintre noi că îi oferim lui Dumnezeu ce mai rămâne ultimul nostru timp, poate seara înainte de culcare când ești obosit, zici: „Aoleu, nu m am rugat, nu am citit din cuvânt, hai repede să nu treacă ziua și să bifez. Poate că am citit și că m am rugat într o anumită lucrare, ultima energie pe care o mai ai. Hai, Doamne, să o fac și pe asta. Da. Și numim asta cum numim

[12:49]credință. Și ne amgim iubim pe Dumnezeu, dar îl programăm ultimul pe lista priorităților noastre. Vă regăsiți în ceea ce spun? Vedeți, problema noastră nu este lipsa de resurse. Avem resurse. Este lipsa de priorități în viața noastră. lipsa de prioritate. Și mulți oameni spun că Dumnezeu este important în viața lor, dar îl lasă la periferia vieții lor. Îl

[13:28]roagă pe Dumnezeu să le ajute în anumite situații, dar nu l ascultă. îl cheamă când au nevoie și sunt în urgențe, dar nu doresc ca să l aibă ca și stăpân în viața lor. Vrem un Dumnezeu care să ne rezolve viața noastră, să ne pună la punct viața noastră și problemele pe care le avem, dar nu să ne conducă viața. Și este ca și cum ne am duce la un mecanic să ne repare mașina. Dar Dumnezeu nu este mecanicul nostru. Dumnezeu este regele, împăratul împăraților și Domnul domnilor. Și aș vrea să vă întreb, frați și surori, când această văduvă l a pus pe

[14:16]Dumnezeu pe primul loc, situația din viața ei s a îmbunătățit sau a fost mai rea? S a îmbunătățit. A fost bună. Versetul 14 spune așa: Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel. Făina din oală nu va scădea și undelemnul din ulcior nu se va împuțina până în ziua când va da Domnul ploaie pe fața pământului. Ea s a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie și multă vreme a avut ce să mănânce ea și

[14:50]atenție și familia ei. Nu doar ea și fiul, ea și familia ei și Ilie. Făina din oală n a scăzut și undelemnul din ulcior nu s a împuținat după cuvântul pe care î rostise Domnul prin Ilie. Văduva aceasta nu s a mai trezit niciodată cu teama zilei de mâine și asta nu datorită faptului că oala ei era siguranța ei, ci faptul că Dumnezeu era

[15:25]siguranța acestei femei. Aș vrea să ne mai uităm la încă o întâmplare din Noul Testament, de data aceasta pe care o găsim relatată în Marcu la capitolul 10, unde ni se vorbește despre tânărul bogat. Poate ne am aștepta ca în Scriptură să găsim că toți oamenii l au pus pe Dumnezeu pe primul loc. Nu. Însă

[15:53]adevărul este că nu sunt mulți de astfel de oameni și care au făcut acest lucru și mulți chiar care vin la biserică nu l pun pe Dumnezeu pe primul loc în viețile lor. În context, după ce Domnul Iisus Hristos binecuvântează copilașii care sunt aduși la el, ne spune cuvântul lui Dumnezeu că vine un om alergând la Domnul Iisus Hristos și Biblia ne spune că era un om bogat. Marcu versetul 17 spune așa: "Tocai când

[16:32]era gata să pornească la drum, a alergat la el un om care a îngenuncheat înaintea lui și l a întrebat: Bunule învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" Pentru ce mă numești bun? i a zis Iisus. Nimeni nu este bun decât unul singur, Dumnezeu. Citind în context, vedem aici că acest om nu era un om rătăcit, nu era un om destrăbălat, un om apăsat de obosit de

[17:05]păcate, ci ne spune cuvântul că era un om respectabil, era un om moral, era un tânăr, era un om serios, era un om religios. Da. un om care făcea atât de multe lucruri bune și bine și totuși în inima lui exista o neliniște. Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? Și vedeți, întrebarea lui ăă

[17:41]era una specifică. El simțea că dincolo de bogățiile pe care le avea, dincolo de reputația pe care o avea și de respectabilitatea poate care care i se oferea zi de zi, îi lipsea ceva și vine la Domnul Iisus Hristos cu această frază frumoasă, politicos religioasă, bunule învățător. Și la prima vedere am observa, am crede că este o întrebare sinceră și respectoasă, dar în limbajul din vremea aceea, bun, nu era un simplu compliment pe care să l adresezi cuiva în mentalitatea iudaică. Bun era un atribut rezervat lui Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos aice în în ceea ce îi răspunde nu neagă divinitatea lui, așa cum poate la prima vedere am fi tentați să credem. Îl provoacă în timp însă pe acest tânăr să înțeleagă ce a ce a ceea ce i a ceea

[18:52]ce a spus. Este ca și cum Domnul Iisus Hristos îi spune așa: "Știi tu ce spui atunci când mă numești bun? Dacă înțelegi că dacă eu sunt cu adevărat bun, atunci eu sunt Dumnezeu." Și Domnul Iisus Hristos nu corectează aice o politețe a acestui tânăr. El corectează o teologie greșită. Pentru că acest tânăr voia de la Domnul Iisus Hristos un învățător bun, dar nu voia ă un Dumnezeu căruia să

[19:33]i se supună zi de zi. Îl voia pe Domnul Iisus Hristos doar ca învăț ca profesor de religie, nu ca și stăpân al vieții. Și vedeți, mulți facem și noi la fel. Îl numim bun, îl numim pe Domnul Iisus Hristos bun, dar nu l punem pe primul loc în viețile noastre. Îl respectăm, dar nu ascultăm în totalitate ceea ce ne spune El. Vrem un Iisus care să ne confirme ceea ce facem noi, dar nu vrem ca Domnul Iisus Hristos să ne conducă viața. Versetul 19. Domnul Iisus Hristos îl întreabă așa: "Cunoști poruncile? să nu prea curvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci o mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta. Și Domnul Iisus Hristos aice citează acele porunci care aveau legătură cu relația dintre des vorbea despre dragostea față de aproape. Versetul 20 spune așa: El i a răspuns: „Învățătorule, toate aceste lucruri le am păzit cu grijă din tinerețea mea.

[20:45]Acesta nu era un tinerel care nu cunoștea cele 10 porunci. În vremea Domnului Iisus Hristos erau copii și tineri care memorau cele 10 porunci, ba mai mult, memorau cărți întregi din Vechiul Testament. Versetul 21 spune: „Iisus s a uitat la el și l a iubit. Ce frumos! Domnul Iisus Hristos nu l mustră, ci spune l a iubit." Nu mai găsim în cuvântul lui Dumnezeu că această expresie că Domnul îl iubește pe cineva. Iubește așa cum este trecut aice. Știm despre Ioan. Ioan spune despre el că era ucenicul pe care îl iubea Iisus. Dar aice ne spune l a iubit Domnul. Și

[21:34]Domnul Iisus Hristos avea să i adreseze acestui tânăr invitația pe care a adresat o și apostolilor și i a zis: „Îți lipsește un lucru. Du te de vin de tot ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia ți crucea și urmează. Îți lipsește un lucru. Nu 10, nu multe, unul singur. Dar era lucrul cel mai important pentru acest tânăr. Du te de vinde tot ce ai, dă la săraci și apoi vino și urmează mă.

[22:11]Să înțelegem bine, Domnul Iisus Hristos nu i cerea acestui tânăr sărăcia. Domnul, cuvântul îmi spune că Domnul n avea unde să și pună capul. Era sărac. A fost sărac Domnul Iisus Hristos. Domnul Iisus Hristos îi cere tronul inimii acestui tânăr pentru că aceasta este problema fiecărui om. Nu ce are, ci cine și ce domnește peste ce are.

[22:40]Tânărul acesta care avea avea o moralitate deosebită, dar avea o prioritate incorectă. Îl punea pe Domnul, pe Dumnezeu în viața lui, dar nu pe primul plan. Și când Domnul Iisus Hristos se atinge de idolul din inima lui, ce ne spune cuvântul lui Dumnezeu? Că acest om a plecat trist. Când Domnul Iisus Hristos i a spus: „Umează mă este Domnul. îi cere acestui tânăr să facă același lucru pe care i l a cerut și lui Petru, lui Iacov, lui Ioan, lui Andrei. Ce le a spus? Lăsați mrejile și veniți după mine că vă voi face pescar de oameni. Matei era la vamă. Domnul Iisus Hristos îi spune: „Umează mă și Matei. Lasă vama, lasă faima, lasă banii și l

[23:38]urmează pe Domnul Iisus Hristos. Știți ce este interesant? Domnul Iisus Hristos a cât a fost pe pământ a întâlnit mulți oameni și a vindecat mulți și atunci când îi vindeca ce le spunea? Duu te și spune la lor tăi du te și să nu mai păcătuiești. Dar le spunea „Du te. Nu multora le a spus Domnul Iisus Hristos: "Uurmează mă". Dar vedeți, ca și Iuda, acest tânăr n a putut să lase deoparte bogățiile pământești. Versetul 22. Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot, căci avea multe avuții. Ce ironie! Să ai multe avuții, să fii bogat și să fii trist, să pleci trist.

[24:28]Domnul Iisus Hristos în Luca la capitolul 12 versetul 15 spune așa: "Luați seama și păziți vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în bogăția avuției lui." Fericirea nu vine din lucrurile pe care le deținem, frați și surori. Și vedeți, când vorbim de a l pune pe Domnul Iisus Hristos și pe Dumnezeu pe primul plan în viața noastră, poate unii ar crede că Domnul Iisus Hristos ne cere ceea ce a spus acestui tânăr. Vinde tot ce ai, dă la săraci și urmează mă. Dar

[25:05]Domnul poate să spună lucrul acesta la unii. Da, pe unii poate Domnul îi cheamă în acest fel, dar nu pe toți. Dar ce înseamnă atunci lucrul acesta? Înseamnă să faci o alegere și apoi să ți o calibrezi, s o reglezi în fiecare zi a vieții tale. Iei decizia, Doamne, vreau să fii primul în viața mea. M ai creat, ai murit pe crucea Golgotei pentru mine. M ai mântuit. Ajută mă să îți supun ție toate

[25:42]lucrurile și toate voințele din viața mea și apoi zilnic să te verifici dacă nu cumva te abați de la această decizie pe care ai luat o de la cale și să revii. A fi credincios înseamnă a l pune pe Domnul Iisus Hristos pe primul plan și este o călătorie zilnică, o reglare zilnică a direcției pe care mergem. Frați și surori, nu înseamnă să mai faci o rugăciune aici, colo, poate la masă sau de foame ai uitat să te și rogi și te rogi după aia, Doamne, iartă mă că nu m am rugat. Să mai citești câte un verset când îți mai aduci aminte sau să mai vii din când în când la biserică. A l pune pe Domnul Iisus Hristos pe primul plan înseamnă să i dai totul, dreptul la conducere. Nu doar să fie în vizită prin inima ta, așa, din când în când în viața ta. Și aș vrea să ne uităm la câteva exemple în încheiere. să l pui pe Dumnezeu în primul rând în viața ta, în timpul tău.

[26:55]În Matei la capitolul 6, versetul 33, Domnul Iisus Hristos spune: „Căutați împărăția lui Dumnezeu." Așa spune. >> Așa spune. Dar mai bagă acolo cât un cuvânt, două. Mai întâi căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu. Dumnezeu este pe primul loc atunci când începi ziua cu el. Nu te rogi când apuci, ci îți faci un loc conștient ci îi faci loc conștient lui Dumnezeu în viața ta. Vedeți, când timpul tău este doar pentru tine și pentru lucrurile pe care dorești să le faci, iar Dumnezeu, lui Dumnezeu îi dai ce mai rămâne din timpul tău. Ordinea aceasta, frați și surori, este o ordine greșită. Să l pui pe Domnul Iisus Hristos pe primul loc înseamnă ca că întâlnirea cu el nu e negociabilă. Cei care sunteți la serviciu și știți că aveți o ședință cu șeful, păi nu ți permiți să întârzii, că te dă afară.

[28:09]Nu este dacă apuc, mă mai ocup și de Dumnezeu. Dacă mai am timp, nu este prioritar pentru că el merită în viața mea. Așa cum îți faci timp ca să pentru ceea ce iubești îți faci timp. și pentru Dumnezeu. Așa a făcut și Domnul Iisus Hristos în Marcu la capitolul 1, versetul 5. Ni se spune că a doua zi dimineață, pe când era încă întuneric de tot, Iisus s a sculat, a ieșit și s a dus în loc pustiu și se ruga acolo. Avea părtășie cu Dumnezeu Tatăl, petrecea timp cu dom cu Dumnezeu. De fiecare dată, frați și surori, când venim la adunare, arătăm că îi acordăm lui Dumnezeu timp din viața noastră și că El este important pentru noi. Avem o întâlnire aici cu Domnul și aș vrea să

[29:02]vă reamintesc, avem o întâlnire cu Domnul și joi seara și duminică seara, nu doar duminică dimineață. Domnul este aici. Apoi Domnul trebuie să fie primul, să aibă primul loc în banii tăi. Vedeți? Noi, cuvântul lui Dumnezeu ne spune că noi suntem administratori ai lucrurilor pe care Dumnezeu ni le a dat. Proverbe 3:9 spune: "Cinstește pe Domnul cu averi cu averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău, căci atunci grânarele îți vor fi pline de belșug și teascurile tale vor geme". La un moment dat, Petru se adresează Domnului Iisus Hristos în Luca la capitolul 18 cu versetul 28 și spune: „Iată, noi am lăsat tot. El era se gândea la Da,

[29:54]ce răsplată vom avea, Doamne, cu ce ne alegem și noi din lucrurile astea? Te am lăsat totul, dar tu ne lași așa pe din afară? Și ce i spune Domnul Iisus? Adevărat vă spun că nu este nimeni care să nu și fi lăsat casa sau nevasta sau frații sau părinții sau copiii pentru împărăția lui Dumnezeu și să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum. Iar în veacul viitor viața veșnică. Nu suntem

[30:23]conștienți ce înseamnă viața veșnică față de lucrurile acestea mărunte cu care pe care noi punem ă accent și prioritate în viața noastră. Apoi Domnul trebuie să fie primul loc în deciziile mele. Nu înseamnă că de acum înseamnă că eu nu mai fac o decizie importantă în viața mea și după aia îl rog pe Domnul să binecuvânteze decizia pe care am luat o, ci înseamnă să inversez ordinea. Mai întâi îl întreb pe Domnul și apoi iau decizia. îmi pun întrebarea nu ce mi place mie, ce vreau să fac, ci vrea Dumnezeu de la

[31:05]mine. Și de multe ori vom observa că ceea ce vrea Dumnezeu de la noi este diferit de ceea ce vrem noi să facem. Dar aici începe credința adevărată atunci când asculți de Dumnezeu în locul confortului pe care î ai. Chiar dacă decizia lui Dumnezeu contravine cu planurile tale, totuși alege să l urmezi pe Domnul Iisus Hristos. Doamne, nu înțeleg de ce vrei să fac lucrul acesta, dar aleg lucrul acesta. te aleg că și aleg să ascult și apoi Domnul să fie primul în relațiile noastre. Frați și surori, dacă petrecem mult timp lumesc în compania oamenilor necredincioși, atunci Dumnezeu nu este pe primul loc în relațiile noastre. Dacă te gândești să te căsătorești cu cineva care nu ți împărtășește aceeași credință, atunci Dumnezeu nu este prioritar pe primul loc în relațiile tale. 1 Corinteni la capitolul 15 versetul 33 spune: „Nu vă înșelați. Tovărășiile rele

[32:15]strică obiceiurile bune. Și 2 Corinteni 6:1. Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși. Domnul să fie primul în relațiile noastre. Dumnezeu, frați și surori, nu ne a adus aici în această dimineață să ascultăm, ci să ascultăm și să alegem. Avraam a ales să l asculte pe Dumnezeu. Văduva aceasta din Sarepta a ales să se încreadă în Dumnezeu, iar tânărul bogat

[32:51]a ales să plece. Care i decizia ta în această dimineață? Toți trei au fost puși în fața aceleiași întrebări. Cine este pe primul loc în viața ta? Nu banii, nu familia, nu siguranța, nu confortul, ci Dumnezeu. Astăzi Dumnezeu îți cere tronul inimii tale. Pentru că Domnul Iisus Hristos n a murit pe cruce ca să fie o opțiune așa, hai s o alegem și pe asta. Nu, el a murit ca să fie Domn și mântuitor în viața fiecăruia dintre noi. Slăvit să i fie numele. Și astăzi

[33:35]este ziua în care poți să cobori de pe tronul inimii tale, unde ești stabilit acolo și stai confortabil. Spune i Domnul Iisus Hristos în inima ta: Doamne, până astăzi te am tratat ca un invitat aici colo când veneam pe la biserică, dar de astăzi te vreau rege și domn în inima mea. Domnul să ne ajute să putem să îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în viețile noastre și acolo să rămână, să ne calibrăm în fiecare zi această dorință a noastră și să ne verificăm ca să putem să fim așa cum ne cere Domnul și Domnul să vă binecuvânteze pe fiecare în parte și să ne binecuvânteze. Amin. Amin.