Ce rămâne după tine? (Ștefan Ciopașiu)

[0:00]Vreau să citim foarte pe scurt câteva cuvinte din Psalmul 90. Doamne, tu ai fost locul nostru de adăpost din neam în neam. Înainte ca să se fi născut munții și înainte ca să se fi făcut pământul și lumea, din veșnicie în veșnicie, tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe oameni în țărână și zici: „Întorceți vă, fii oamenilor, căci înaintea ta 1000 de ani sunt ca ziua de ieri care a trecut și ca o straje din noapte. Îi mături ca un vis. Dimineața sunt ca iarba care încolțește iarăși. Înflorește dimineața și crește, iar seara este tăiată și se usucă. Noi suntem mistuiți de mânia Ta și îngroziți de urgia ta. Tu pui înaintea nelegiuirile noastre și scoți la lumina feței Tale păcatele noastre cele ascunse. Toate zilele noastre pierde urgia ta. Vedem cum ni se duc anii ca un sunet. Anii vieții noastre se ridică la 70 de ani, iar pentru cei mai tari la 80 de

[1:10]ani. Și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trec iute și noi zburăm. Dar cine ia seama la tăria mâniei tale și la urgia ta, așa cum se cuvine, se teamă de tine. Învață ne să ne numărăm bine zilele ca să căpătăm o inimă înțeleaptă. Amin. Tu ai fost locul nostru de adăpost din neam în neam. Și mă gândeam la ceea ce spune Moise, omul lui Dumnezeu, care a avut o călătorie lungă pe pământ și o misiune foarte grea, foarte grea, pe care puțini oameni ai lui Dumnezeu au avut o și ne gândim la Moise care a traversat deșertul și acolo nu erau locuri sigure, nu erau locuri de adăpost. Ei mereu au fost în bătaia ăă popoarelor, dușmanilor

[2:09]poporului evreu care voiau să i nimicească. Dar pentru Moise Dumnezeu a fost dintotdeauna un loc de adăpost. Pentru fratele Sandu Dobre, Dumnezeu a fost un loc de adăpost. Vedeți, Dumnezeu nu trebuie să fie o religie. Cine vrea să se apropie de Dumnezeu și caută care i religia corectă se înșeală. Un loc de adăpost este să l cunoști pe Dumnezeu și să fii omul autentic pe care îl vrea Dumnezeu atunci când ești în cămăruța ta, când ești la locul de muncă, atunci când vin încercările vieții, să ai pace, să ai bucurie în inimă, să fii un om care știi de unde vii și încotro te duci să ai să nu mai ai frică în încercare și mai mult de atâta de atât, așa cum am auzit și în primul mesaj, să nu mai ai frica morții, atunci inima ta și sufletul tău este în loc sigur pentru că îl ai pe Dumnezeu ca adăpost, un adăpost din neam în neam. Faptul că Moise se referă la

[3:11]această continuitate din neam în neam arată că oamenii neprihăniți au știut să lase o moștenire frumoasă în urma lor. Și uitându ne la fratele Sandi, care și a sfârșit cu bine alergarea, într un fel ar trebui să ne bucurăm și cumva să fim geloși. Fratele a ajuns în slavă, este în prezența Domnului. Fratele este aplaudat, așa cum vedem

[3:40]acel nori, nor de martori în cartea către evrei care aplaudă și se bucură de cei care au sfârșit cu bine alergarea. Și trebuie să fim geloși pentru fratele care a sfârșit cu bine alergarea. a dat la o parte păcatul care l a înfășurat așa de lezne, s a uitat la căpetenia la Hristos și a sfârșit cu bine alergarea. Și nu doar că a sfârșit cu bine alergarea, s a întâlnit cu acela pe care l a iubit și a lăsat o cale de urmat în urma dumnealui. Ce frumos!

[4:10]Să nu uităm niciodată exemplul fratelui Alexandru. Să nu uitați, dragi nepoți, exemplul bunicului vostru și rugăciunile lui, rugăciunile fratelui vor avea o împlinire într o zi. Domnul să vă binecuvânteze pe fiecare dintre voi. Nu o religie, un loc de adăpost. Cel neprihănit lasă moștenire frumoasă în urma lui. Următorul verset spune: Din veșnicie în veșnicie tu ești Dumnezeu. Vedeți? Ne naștem, creștem în lumea aceasta. Mergem, studiem, devenim oameni pregătiți și cu cât omul cunoaște mai mult, parcă cu atât mai mult se depărtează de Dumnezeu și de credință, spunând că acestea s lucruri bazne, copilărești. Dar indiferent de cât de deștept ești și cât de pregătit și ce poziție ai în societate, Dumnezeu este Dumnezeu din veșnicie. Și fie că tu crezi că Dumnezeu există sau că nu crezi lucrul acesta, el tot există din eternitate și va exista când tu vei pleca de pe pământul acesta.

[5:14]De aceea, ce înțelepciune este să l cunoști pe Dumnezeu în timpul care ți este dat în viața ta scurtă pe pământ? Faptul că Dumnezeu este din veșnicie în veșnicie ar trebui acest gând să ne smerească, să ne gândim cât de trecători suntem noi și cât de perisabili în comparație cu Dumnezeul etern care nu moare niciodată și ar trebui să ne punem viața în rânduială cu Dumnezeu.

[5:45]Marele om, marele savan, bles pascal, a spus acest a făcut acest pariu care a rămas în istorie și a spus: „Dacă Dumnezeu nu există și ai crezut în el și ai trăit o viață curată după principiile lui, ai trăit o viață onestă, nu ai ce să pierzi pentru că ai trăit o viață bună, corectă, te ai purtat frumos în societate. Dar dacă Dumnezeu există și n ai ținut cont de legile lui și l ai nesocotit, ești pierdut pentru eternitate. De aceea, marele savan, care a fost și un copil al lui Dumnezeu, a spus: Indiferent de alegerea pe care o faci, cea mai bună alegere este să te porți, să crezi în Dumnezeu și să îți predai viața în mâna lui. Versetele 3 la 5 spune: „Tu întorci pe fiii oamenilor în țărână.

[6:38]Vedeți, oamenii astăzi caută tot mai mult leacul acesta al vieții, al tinereții fără de bătrânețe și al vieții fără de moarte. Și au reușit oamenii să lungească tot mai mult firul acesta firav al vieții și în unele situații chiar în condiții cât mai bune ca omul să se poată bucura chiar și la 80 90 peste 100 și ceva de ani. Dar ce este ce sunt 100 de ani în comparație cu eternitatea? Ce sunt 70, 80, 90, 100 de ani în comparație cu o eternitate care poate fi în iad departe pentru departe de Dumnezeu pentru eternitate sau o viață în slavă alături de Dumnezeu. Tu întorci pe fiii oamenilor în țărână. Vedeți, am venit în lumea aceasta și nu știm când vom pleca. Fratele a ajuns la 90 de ani, dar nimeni, nici chiar nepoții și copiii fratelui nu au garanția că vor pleca tot la 90 de ani. Avem o genă bună, spun unii. Bunicul a murit la 90, bunica la 100.

[7:43]Și asta le dă încredere că au mult timp și încă au timp să și pună viața în rânduială. Dar nimeni nu ți poate garanta că vei prinde ziua de mâine, că nu te va lovi o mașină, că nu te vei îmbolnăvi, că nu vei muri în somn. De aceea, ținând cont de fragilitatea vieții, este o nebunie să crezi că timpul este de partea ta când nu cunoști care este ziua ta de mâine și nici ora următoare. De aceea este înțelept să ți pui viața în rânduială cu Dumnezeu și să trăiești cu această perspectivă iminentă a morții. Tot timpul este de partea lui Dumnezeu. Spune versetul. Pentru Dumnezeu 1000 de ani sunt ca o zi. Dumnezeu are tot timpul din lume. El nu se grăbește. Dar faptul că El îți mai dă o oră, că ți a mai dat o zi, că ai ajuns la 50, că ai ajuns la 60 de ani și încă nu ți ai pus viața în rânduială cu Dumnezeu este o dovadă a dragostei lui și a bunătății lui și el te cheamă: Vino acasă, vino acasă. Nu vezi tu, omule, că

[8:44]bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință? De aceea, mesajul pe care cred că și fratele l ar fi avut pentru prietenii lui, pentru familia lui, pentru cei care nu l cunosc pe Dumnezeu, împăcați vă cu Dumnezeu. Iar Scriptura spune că ziua mântuirii și ziua pocăinței, știți care este? Nu este mâine, nu este poimâine, nu este peste trei ani, peste cinci ani, nu este când voi ieși la pensie. Ziua pocăinței este astăzi pentru că este singura ta zi. Mâine nu știi dacă o vei mai vei mai apuca. Suntem ca iarba

[9:22]care răsare și apoi seara se usucă. Ce metaforă extraordinară! O iarbă frumoasă, o iarbă strălucitoare de dimineață, iar seara ea se usucă și este cosită. Bineînțeles, aici această metaforă este foarte foarte dusă la extrem și este vrea să arate fragilitatea vieții. De aceea să nu spui sunt tânăr, am 20, am 30 de ani, sunt sănătos, tun, mi am făcut analizele, n am nici cea mai mică problemă, fac sport în fiecare zi, mănânc sănătos. De curând un prieten al familiei tatălui meu, care nu l cunoștea pe Dumnezeu, avea un singur copil, avea 35 de ani, era campion la culturism, era campion național la culturist, un băiat extraordinar de bine și fizic,

[10:19]ci din toate punctele de vedere era financiar, realizat. Aveau tot ce le trebuie. A murit în somn, iar părinții lui sunt distruși. Nu mai sunt oameni întregi. Un singur copil nu l aveau pe Dumnezeu și n aveau speranța vieții veșnice. Cine ți poate garanta că vei apuca ziua de mâine? Nimeni nu ți poate garanta. De aceea, gândindu ne cât de trecătoare este viața aceasta să ne împăcăm cu Dumnezeu, cât avem, cât ne este dat harul acesta. Vedeți, spune în versetul 9: Tu scoți la iveală păcatele noastre cele ascunse. În fața lumii ne place să părem oameni de treabă. Suntem Ne place să fim ca considerați ca fiind oameni de succes, oameni cizelați, oameni educați, dar numai Dumnezeu cunoaște viața noastră interioară. Dumnezeu știe păcatele noastre vizibile și Dumnezeu știe și păcatele noastre ascunse. În fața lui Dumnezeu totul este descoperit și este o veste atât de tristă. În fața lui Dumnezeu nu te poți duce cu păcatele

[11:23]tale. Dumnezeu te va respinge și te va trimite în focul ghenei. Pentru că în fața lui Dumnezeu nu poți veni murdar și întinat. Nimic întinat nu va intra în împărăția lui Dumnezeu și Dumnezeu nu va fi nedrept când te va trimite la judecată departe de fața lui pentru că El îți va spune: „Ți am trimis o soluție. M am smerit. Mi am trimis fiul să devină om. Am devenit din Dumnezeu etern. Am devenit om. Fiul meu a trăit o viață perfectă ca tu să poți fi iertat și mântuit și a dat viața ca răscumpărare pentru păcatele tale și ție nu ți a păsat. Tu ai tot amânat, ai așteptat sau l ai respins cu bună știință. Tu vezi și scoți la iveală păcatele noastre cele ascunse. Dumnezeu are o soluție pentru păcatul omului și această soluție este Domnul Iisus Hristos. Versetul 10, așa cum am mai amintit, spune: 70 80 de ani sunt anii vieții omului și cu tot ce se laudă el în

[12:25]acești ani pe care unii îi consideră mulți, fratele a trăit până la 90 de ani, ce spune versetul? Ne lăudăm doar cu trudă și cu durere. De aceea, dacă această viață care pe pământ poate să fie până maxim 100 110, nu cred că au mai sunt oameni care trăiesc mai mult de 120 de ani pe pământ. Dar cu ce te poți lăuda în această viață este trudă și durere atunci când poți accesa o eternitate fericită alături de Dumnezeu în slavă. Nu este o nebunie să dai eternitatea pentru păcatele și pentru o viață de plăceri în lumea aceasta fără să te împaci cu Dumnezeu. Este o întreagă nebunie. Verseturile 11 și 12 încheie într un mod care ne pune pe gânduri. Spune în felul următor Moise: Doamne, ajută ne să învățăm să ne temem de tine. Urgia ta, măreția ta să ne facă să înțelegem că trebuie să ne temem de tine și trebuie să ne împăcăm cu Tine. Și,

[13:32]Doamne, învață ne să ne numărăm bine zilele ca să căpătăm o inimă înțeleaptă. Ce înseamnă să ți numeri bine zilele? Înseamnă să înțelegi și să accepți că ești trecător, că viața ta se poate sfârși în orice moment și dacă nu ești împăcat cu Hristos, ești pierdut pentru eternitate. De aceea mă rog ca Domnul Iisus Hristos să vă binecuvânteze, să vă mângâ mângâie inimile îndurerate. Și cei care nu aveți credința fratelui Dobre, cei care nu ați făcut un adăpost din Domnul Iisus Hristos, nu căutați o religie, nu căutați o credință anume, nu căutați să vă duceți într un loc de pelerinaj sau altul, ci veniți la Domnul Iisus Hristos. Nu trebuie să faceți locul acesta în această clădire sau în alta, în cămăruța dumneavoastră acasă, dacă simțiți povara păcatelor, simțiți că dacă mâine sau în noaptea aceasta ați pleca în eternitate fără să aveți siguranța mântuirii și a vieții veșnice, strigați la Domnul Iisus

[14:39]Hristos și El va deveni adăpostul vieții dumneavoastră. Amin.