Nu rata ultimul tren – Șansa care nu se mai întoarce! (Marin Prisacariu)

[0:01]Norodul stătea acolo și privea. Fruntașii își băteau joc de Iisus și ziceau pe alții i a mântuit. să se mântuiască pe sine însuși dacă este el Hristosul alesul lui Dumnezeu. Ostașii de asemenea, își băteau joc de el, se apropiau. îi dădeau oțet și i ziceau: "Dacă ești tu împăratul iudeilor, mântuiește te pe tine însuți."

[0:47]Deasupra lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești. Acesta este împăratul iudeilor. Unul din tâlharii răsigniți îl batjocorea și zicea: Nu ești tu Hristosul? Mântuiește te pe tine însuți și mântuiește ne și pe noi.

[1:20]Dar celălalt l a înfruntat și i a zis: Nu te temi tu de Dumnezeu, tu care ești sub aceeași osândă. Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre. Dar omul acesta n a făcut niciun rău și i a zis lui Iisus: Doamne, adu ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta. Iisus a răspuns: "Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu mine în rai.

[2:10]Amin. Slăvit să fie Domnul! În seara aceasta aș vrea să vorbesc puțin despre șansa pe care Dumnezeu ne o dă. fiecăruia dintre noi sau aș putea să spun șansele pe care Dumnezeu ni le dă. Și în seara aceasta aș vrea să vorbesc în mod special din pasajul acesta pentru șansa aceasta unică pe care acești doi tâlhari pe care ni descris de pasajul acesta a avut o a avut o ca să primească mântuirea

[3:03]și nu i așa că în viața aceasta în care trăim ni se oferă multe șanse, multe oportunități de care, fraților, trebuie să recunoaștem, trebuie să profităm de ele, să ne folosim de șansa pe care Dumnezeu ne oferă, ni le oferă în viața aceasta și să nu pierdem trenul acesta pe care Dumnezeu ni l dă, care ne duce către cer și care aș putea să spun metaforic este

[3:41]Domnul nostru Iisus Hristos. Slăvit să fie numele Lui. În pasajul care am citit este vorba de doi tâlhari. Doi tâlhari care amândoi au o șansă unică. Să știți că n au mai avut nici înainte de a fi rățigniți, nici după cruce. o șansă unică, aceea de a primi mântuirea,

[4:20]o șansă egală pentru amândoi. Și dacă ne uităm la pasajul care l am citit, veți vedea că la sfârșit se înțelege foarte clar că unul dintre ei este mântuit, profită de șansa aceasta pe care Domnul nostru Iisus Hristos e o oferă, îi este oferită. Iar celălalt este osândit, cu toate că a avut aceeași șansă, dar n a profitat de ea. Și cum spuneam, unul este mântuit și ajunge în rai, altul este

[5:02]osândit și ajunge în iad. pentru că nu a luat șansa aceasta care i s a oferit. Și aș putea să spun că și noi de foarte multe ori în viața aceasta am avut sau avem șansa sau șansele să învățăm și de fiecare dată viața ne oferă câte ceva. ne oferă câte ceva și câteodată nu i așa că ă folosim poate că destul de des expresia aceasta când spunem„Măi, am avut șansa aceasta, nu am avut șansa aceasta și nu am profitat de ea. Poate că am avut șansa să învățăm mai bine, să mergem la o școală mai bună și n am mers. A trecut timpul, ani la un moment dat am realizat ăă am pierdut trenul, am pierdut șansa, am ajuns la o vârstă care nu mai avem capacitatea, nici timpul, nici resursele să mai mergem la la facultatea respectivă. E un exemplu ă nu știu șansă cu serviciu. Poate că se

[6:13]oferă o ofertă cândva de la cineva să lucrezi într un anume domeniu și nu știu din ce motive refuzi. Iar peste un timp sau peste ani ziceam, a dacă mă angajam eu acolo, că mi s a oferit șansa respectivă, ce bine era acuma pentru mine sunt situații de genul acesta și atâtea și atâtea șanse pe care viața ni le oferă și în relațiile dintre noi sunt șanse pe care viața ni le oferă și cunosc doi frați, nu sunt de la noi din biserică. biserică în altă parte care cred că vreo 30 de ani, dacă vi se pare puțin 30 de ani,

[7:02]s au certat, s au urât, s au dușmănit și de la ce? de la o bucățică de pământ. Iar au avut de a lungul timpului șansa de mai multe ori prin diferiți frați, prin în diferite situații să se împace și nu s a împăcat. Iar la sfârșit de viață a mai avut încă o șansă că Dumnezeu dă șansă peste șansă și s au împăcat și după s a cântă

[7:42]de ce a trebuit să ne certăm toată viața noi ca frați și credincioși atenție pentru o bucată de pământ care nu mă îmbogățea nici pe mine nici pe tine că am rămas amândoi la aceeași nivel și chiar dacă aveam mai mult pământ, nu ne îmbogățea. Dar să știți că sunt unii, ăsta e un caz fericit că s au împăcat, dar sunt alții care au murit, au avut șansa aceasta să se împace pe pământ, au murit și au plecat dincolo și nu s au împăcat și au avut șansa aceasta pe pământ să se împace. Dar aici, în pasajul care am citit, frați și surori, vorbește Sfânta Scriptură de o șansă mult mai mare peste toate cele care le am enumerat și care sunt în lumea aceasta pentru șansa mântuirii. dacă pe

[8:43]celelalte putem să le mai ratăm și putem să spunem așa că treacă meargă să ratezi mântuirea eu cred că e cel mai grav lucru și cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla fiecăruia dintre noi. Fiecăruia. Vreau să vă spun de unde m am inspirat. de la pasajul acesta și Dumnezeu m a călăuzit în direcția aceasta să citesc din pasajul acesta pentru că știam că o să vorbesc în seara aceasta. Duminică când am mers în misiune înainte de a mă duce la biserică, mă duc să mai iau câteva persoane mai în vârstă

[9:34]care merg cu greu și mă duc cu mașina să le iau din sat. Am ajuns la o casă care o cunoșteam, cunoșteam proprietarul și am vorbit de multe ori cu el și am văzut lumea la poartă și am văzut steagul acela care se pune la poartă la ortodocși, dacă cunoașteți. Știți că se pune un steag, am uitat cum se cheamă, dar se pune un steag cu o cruce se pune la ăă la poartă. Și am oprit mașina

[10:09]și am întrebat: "Dar ce s a întâmplat? Păi, a murit Domnul. Nu mai venit să cred. era de vârsta mea, apropiat de vârsta mea. M a luat cu un fior pentru că el avea obiceiul când treceam prin sat și treceam de multe ori avea obiceiul să stea pe podeț o țigară se uita, ne salutam, l am invitat de multe ori la evanghelizare, venea, asculta, am vorbit de multe ori personal cu el și știți ce zicea de fiecare dată nu eram potrivitor. asculta, îi plăcea și spunea: „Știu,

[10:59]eu știu, dar știți ce zicea? Nu acum o să vină timpul și o să mă pocăiesc. Dar nu acum, nu acuma, Domnul Mare. O să vină timpul și o să mă pocăiesc. Șansa s a dus. Nu mai există. a avut nenumărate șanse. A avut Dumnezeu prin mine, prin altul, prin evanghelizările care le a auzit și la care a fost chemat, a avut șansă după șansă. Vreau să vă zic că s a dus și așa este cu fiecare dintre noi și

[11:43]acești doi oameni, acești doi tâlhari au avut și ei șansa lor și am vrea ca în seara aceasta să ne aplicăm asupra pasajului și să învățăm câteva lucruri din pasajul care l am citit. În primul rând, frați și surori, vreau să vă spun că în viața aceasta toate se plătesc. Să știți, fie bine, fie rău și aici și dincolo. Să

[12:14]știți că plătim și aici și dincolo. Tâlharii aceștia dacă au ajuns pe cruce, ei n au ajuns pe cruce ca Domnul nostru Iisus Hristos. Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos a ajuns pe cruce să plătească pentru fărădelegi. Dar nu pentru ale lui. Atenție, nu pentru ale lui. El era acolo să plătească pentru fărădelegile noastre și pentru fărădelegile tâlharilor care erau acolo. Dar tâlharii erau acolo pentru fărădelegile care le au săvârșit ei în timpul vieții lor.

[13:00]Deci toate în viața aceasta mai devreme sau mai târziu poate se plătesc. De aceea Dumnezeu ne dă șansa să ne pocăim, să ne îndreptăm, ca să nu plătim. Dumnezeu ne dă această șansă. Acum aș vrea să fac o mică diferențiere pentru că mulți fac o confuzie între hoți și tâlhari și mulți zic a

[13:32]hoții și tâlharii sunt cam la fel. Să știți că nu sunt la fel. E o diferență și eu consider că e o diferență semnificativă de care trebuie să ținem cont ca să ne dăm seama cine era pe cruce acolo în stânga și dreapta. Domnul nostru Iisus Hristos. Hoții când fură ei fură fără să dacă poate fără să să simtă.

[14:07]păgobitul. Nu comit acte de violență. Chiar de multe ori zâmbesc la tine și îți bagă mâna ușor în buzunar. Au niște abilități aparte. Îți ia portofelul și zice: "Sărut mâna, bună ziua și pleacă mai departe." Sunt foarte amabil. Și hoții, să știți că hoții se dau oameni cinstiți. Să știți dacă îi spui unui hoț, hoțule se supără. Hoțul vrea să fie și hoț, dar vrea să poarte haina de om cinstit. El să poțeze în societate om cinstit. Chiar dacă fură cu miliardele, cu milioanele și așa mai departe. El totuși la televiziuni, pe unde se duce în societate, el vrea să pozeze ca om cinstit. Om cinstit. Pe când tâlharii nu sunt așa. Tâlharii nu se ascund. Ei nu se ascund. Tâlharii când au ocazia te

[15:13]prind și îți iau totul de pe tine. N au milă. Dacă hoții mai au milă așa și se uită, zice: „Ăă, hai să nu dăm în ei, hai să nu i supărăm, hai să nu știu ce să diminueze pagubele, să zic așa, astea umane, fizice. La tâlhari nu i așa. Tâlharul e fără milă. Tâlharul poate omorî, te poate lăsa aproape mort. în drum.

[15:50]Tâlharul ia totul de pe tine și tâlharul este cel care nu i pasă de cum este văzut, ba dimpotrivă se mândrește statutul lui, că e un om rău, un om fără milă și tâlharul lucrează pe față. Lucrează pe față. așaț în tâlhari și cuvântul lui Dumnezeu spune aici că erau doi tâlhari,

[16:25]doi tâlhari resigniți pe ă pe cruce. M am gândit la lucrul acesta la tâlhari, spune cuvântul lui Dumnezeu că unul era răstighit la stânga și unul la dreapta. Am stat și m am gândit, fratelor, oare a fost o întâmplare? Oare a fost o întâmplare? Că doi tâlhari au fost răstigniți împreună cu Domnul nostru Iisus Hristos? Putea să i răstignească separat? Putea să l răstignească pe Domnul nostru separat. Și spune cuvântul lui Dumnezeu că pe unul l a răznit la stânga, Domnul nostru Iisus Hristos, pe unul la dreapta. Spune cuvântul lui Dumnezeu. Și am stat și m am gândit eu: Oare a fost o întâmplare? Știți ce cred eu? că a fost șansa lor, șansa lor să se pocăiască de faptele lor.

[17:36]Ultima șansă a lor de a ajuns în cer, aia a fost crucea. Acolo pe cruce au avut șansa să să se pocăiască amândoi. Acolo pe cruce au avut șansa să tragă macazul și să schimbe destinația din iad în rai. Acolo pe cruce tâlharii au avut această șansă. Au avut șansa să se întâlnească cu Domnul și să profite la maximul de șansa

[18:15]aceasta. Și n au profitat de șansa aceasta. Hristos era acolo să i mântuiască, dar numai unul a profitat. Numai unul dintre tâlhari a profitat de această șansă. Și stau și mă gândesc în lumea în care trăim. Câți oameni în zilele noastre nu aud de Evanghelie? Nu aud de vestea aceasta bună a Evangheliei, de șansa mântuirii pe care Hristos ne oă. Câți nu aud? Aud foarte, foarte, foarte multă lume, milioane, poate miliarde de oameni, nu știu, dar foarte puțini sunt cei care profită

[19:17]de această șansă și vin la Hristos și sunt mântuiți și sunt salvați. Și cuvântul lui Dumnezeu spune că unul dintre tâlhari a profitat de ăă șansa aceasta și a venit la Hristos și a fost mântuit, a fost salvat. Aș vrea acuma în mod special să ne aplecăm puțin spre tâlharul acesta care cu toate tâlhăriile lui la ceea ce a făcut el pe cruce mi s a părut ceva special. Atenție la toate tâlhăriile lui, la ceea ce a făcut el pe cruce, mi s a părut ceva special. la ceea ce a făcut el acolo. Șie aș vrea să spun că omul acesta a fost doar la o rugăciune foarte

[20:21]scurtă, foarte scurtă, care i a adus mântuirea. Doamne, adu ți aminte de mine. Așa spune ăă el. Și am stat și m am gândit, este o rugăciune curajoasă. Asta și m am gândit eu când am citit pasajul acesta. Doamne, adu ți aminte de mine. Dar de ce să să și aducă aminte de el? A vrea vreun motiv Domnul nostru Iisus Hristos să și aducă aminte de el? Gândiți vă, avea vreun motiv?

[21:08]Trecutul lui era vreun trecut sfânt și Domnul nu știa. Era un sfânt nevinovat, crucificat lângă Domnul nostru Iisus Hristos. Și Domnul nu știa de el vine și spune: „Doamne, adu ți aminte de mine. Dar de ce să ți mi aduc aminte de tine? De tâlhăriile tale? de oamenii pe care i ai nenorocit, de oamenii pe care i ai jefuit.

[21:46]De ce să mi aduc aminte de tine? Până și el recunoaște. El recunoaște sârșit. El recunoaște că e pe merit acolo resignit pe cruce. El nu zice„ Eu sunt nevinovat. Nu, el vine și recunoaște. Și în contextul acesta, el vine și are curajul acesta. Vine și spune: „Doamne, adu ți aminte de mine! Și am stat și m am gândit,"Doamne, dar de unde curajul acesta?" Într adevăr, eu cred că tâlharii au un anume curaj, ei ca și tâlhari ca să faci ceea ce faci, să nu ți fie frică de de lege, de autorități, de închisoare, de de răstignire, că știa cam dacă l prinde, la ce pedeapsă să se aștepte. Și

[22:44]erau oameni curajoși de făceau ceea ce făceau fără frică. Dar aici vine fața Domnului nostru Iisus Hristos și spune: „Doamne, adu ți aminte de mine". Se pare o rugăciune credincioasă, dar ă ă o rugăciune plină de curaj. Dar aș vrea să vedem câteva lucruri legate de care le am extras eu din

[23:19]ceea ce tâlharul a spus pe cruce și să vedem câteva lucruri la tâlhari care așa cum am spus mai devreme mi s au părut speciale. Am cit mai devreme, nu mai citesc, dar atât preoții, norodul care era acolo, toți care erau acolo și soldații, toți care era acolo și celălalt tâlhar, știți ce făceau acolo la cruce? Toți, toți, toți, absolut toți. Știți ce făceau la cruce? Am citit mai devreme, vă rog frumos să spuneți ce făceau la cruce. Doar asistau? Ce făceau? îl batjocoreau. Deci toți care stăteau acolo îl batjocoreau. Nici acolo pe cruce nu l a lăsat în pace pe Domnul nostru Iisus Hristos. Cu toate cu toate acestea acolo s a întâmplat ceva special. Știți ce a fost ceva special? că acolo erau preoți care erau cu sfintele Scripturi în mâini, care predica în templu, care le vorbea

[24:25]oamenilor despre Dumnezeu și ei îl batocoreau și l huleau. Erau învățători ai legii, erau autorități, erau soldați, erau sutași, erau oameni de vază și așa mai departe. Erau și credincioși. Toate acestea, vreau să vă spun ceva. Niciunul, cel puțin din pasajul care l am chit aici, atenție, niciunul nu i a luat apărare. Se strige acolo la cruce. El e vinovat. Dați l jos.

[25:04]L ați crucificat pe cel nevinovat? Voi sunteți vinovați. Aveți mâinile pline de sânge pentru că ați crucificat pe cel nevinovat și el n a făcut niciun păcat. Știți că nimeni n a spus lucrul acesta? Să ia apărarea Domnului. Dar știți cine i a luat apărarea Domnului din toți care era acolo? Tâlharul, fraților, tâlharul i a luat apărarea

[25:39]Domnului. Versetul 39. Unul dintre tâlharii rățigniți îl batjocorea și zicea împreună cu ceilalți era în spirit de turmă și tâlharul acesta și spune așa:„Nu ești tu Hristosul? Mântuiește pe tine însuți și mântuiește ne și pe noi. Dar celălalt l a înfruntat și i a zis: Nu te temi tu de Dumnezeu care ești sub aceeași osândă.

[26:18]I a luat apărarea Domnului, l a înfruntat, dar pe ceilalți nu i a înfruntat nimeni. Nu mă Nu s a mai găsit nimeni din mulțimea care asista acolo să ia apărarea Domnului și să i înfrunte și să le arate nelegiuirea. Numai tâlharul acesta, numai tâlharul acesta. Iată un lucru special care l a făcut acolo pe cruce. Tâlharul acesta i a luat apărarea Domnului. El care obișnuia să tâlhărească pe alții și cred că găsea și o plăcere să tâlhărească pe alții. Pentru că la un moment dat răul devine o plăcere. Sunt oameni care ucid din plăcere. Sunt oameni care jefuiesc din plăcere. Sunt oameni care nenoroccă. De data aceasta omul acesta parcă s a apăsat cineva pe un buton și face o faptă bună acolo pe cruce. Îi ia

[27:25]apărarea Domnului nostru Iisus Hristos și intră în istorie. intră în istorie și peste tot pe pământul acesta unde se predică evanghelia aceasta, să știți se predică de ceea ce a făcut tâlharul pe cruce pentru că a avut șansa aceasta să ia apărarea Domnului și n a tăcut din gură. Să știți că și noi în lumea aceasta în care ne ducem, unde Domnul nostru Iisus Hristos este ponegrit, avem și noi șansa să i luăm apărarea. Avem și noi șansa să vorbim despre Hristos. Și de multe ori tăcem din gură. Tăceți, fraților, din gură. Eram la poștă cu ceva timp în urmă. Sunt câțiva ani, nu știu dacă am mai fost în adunare aici și la un moment dat acolo stăteam la o coadă mai lungă așa și la un moment dat acolo cineva așteptând așa a luat discuția despre pocăiți și despre Hristos. După cum vorbea,

[28:30]era ateu după cum vorbea și vorbea foarte urât de pocăit și de Dumnezeu și dădea vina de Dumnezeu, de ceea ce se întâmplă în lume și de pocăit și că are un pocăit pe acolo și îl cunoaște și nu știu ce și ceilalți care era acolo au intrat în discuție și da, da, da, da. Am auzit și eu. Am auzit și eu și eu ascultam și vă dați seama, eram pocăit, vin la adunare, predic evanghelia. Domnul era pongrit acolo. Vă spun înaintea Domnului creștia apa așa creștia apa.

[29:08]Și la un moment dat am zis: „Îmi dați voie să spun și eu ceva? El credea, ei credeau că o să i întăresc. și o să fie discuția mai interesantă. Și am zis: „Eu sunt unul din pocăiții pe care dumneavoastră denigrați. Eu sunt unul din cei care cred în Iisus Hristos. Dar vreau să vă spun ceva. Nu știu ce ați auzit, nu știu ce ați văzut. Eu vreau să vă spun ceva. Credința în Iisus Hristos pe mine m a salvat, m a schimbat și am început să spun acolo, cine am fost eu? și am fost eu, că asta i cea mai bună Evanghelie, să spui cine ai fost și ce a făcut Hristos cu tine. Cea mai bună Evanghelie și am luat apărarea Domnului. Și tâlharul lucrul acesta a

[30:11]făcut pe cruce, i a luat apărarea Domnului. Apoi un alt lucru care îl vedem la tâlhar și mi se pare deosebit, fraților, special mi se pare tâlharul acesta ăă tot în versetul 40, a doua parte spune așa: "Dar celălalt l a înfruntat și i a zis:„Nu te temi tu de Dumnezeu, tu care ești sub aceeași osândă? Vreau să mă opresc la fraza aceasta. Nu te temi tu de Dumnezeu?

[30:48]Fraților, cine în mod obișnuit folosește cuvintele acestea? Vă rog frumos să vă gândiți. Nu te temi tu de Dumnezeu. Ia gândiți vă în mod obișnuit cine folosește astfel de fraze, astfel de cuvinte? Cine? Cine? un om credincios, un om care merge la biserică, un om care are relație cu Hristos, un om care se roagă, un om care

[31:20]trăiește cu frică de Dumnezeu. Atenție, un om care trăiește cu frică de Dumnezeu. Te aștepți ca vreodată să auzi din gura unui tâlhar, atenție, nu te temi tu de Dumnezeu? Când ascultăm astfel de cuvinte, dacă nu am merge mai în spate să vedem despre cine e vorba. Știți ce am spune? Băi, aici un pocăit a fost lângă Domnul nostru Iisus Hristos a fost răstignit un pocăit. Odată cu el, a mai prins alți pocăiți și i a răstignit pe cruce acolo lângă Domnul nostru Iisus Hristos. Pentru că așa reese de aici dacă nu ne ducem mai în spate și ne rezumăm doar aici. Ia uitați cum vorbește. Nu te temi tu de Dumnezeu?

[32:14]Nu te temi tu de Dumnezeu? A început să vorbească de frica de Domnul care este începutul înțelepciune. Nu te temi tu de Dumnezeu? Păi ei când făceau tălhării, aveau vreo frică de Domnul? Aveau vreo frică? Dar ce s a întâmplat acolo pe cruce? că dintr o dată omul acesta vorbește de frica de Domnul și se pare în pasajul care l am citit aici de finalitatea lui că omul acesta vorbea din inimă chiar a ajuns să aibă frică de Dumnezeu.

[33:11]Și știți ce cred eu? Că omul acesta uitându se la Iisus Hristos răstignit, el n a văzut acolo un om oarecare. Eu cred că el l a văzut pe fiul lui Dumnezeu. Nu știu privirea lui, felul în care a întâmpinat moartea. Pentru că și Isaia vorbește de Domnul nostru Iisus Hristos, că atunci când a fost dus la moarte și știa unde ă ă este dus,

[33:46]el a murit cu o demnitate, așa cum cred că nimeni de pe pământul acesta n a mai murit cum a murit Hristos cu așa demnitate. spune ca un miel care îl duce la măcelărie și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund spune„d deschis gura cum deloc. El nu s a plâns. El nu s a văicărit. El nu s a plâns pentru nimeni. Mai degrabă când îl ducea și erau niște femei care î plângea și erau câțiva care î plângea când se ducea cu crucea în spate și l plângea. Ce spune Domnul nostru Iisus Hristos? Deci ce spune? Ce spune? Câtă demnitate? Spune:„Nu mă plângeți pe mine. Nu mă plângeți pe mine. Eu pot să mi duc crucea. Plângeți vă pe voi, pe copiii voștri. Plângeți vă pe voi. Și el nu s a plâns în niciun moment. Nu s a plâns în niciun moment. Nu s a plâns o demnitate. Și eu cred că atât tâlharii, atât unul cât și altul,

[34:54]cumva au repostat, s au zbătut. Dar Domnul nostru Iisus Hristos, ca un miel a pus palma, dreapta, stânga, picioarele cu o demnitate, așa cum nimeni n a mai făcut o înainte de el. Și omul acesta, tâlharul acesta, a văzut în Hristos un mântuitor. A văzut în Iisus Hristos un salvator și lucrul acesta l a apucat frica. Vă mai spun ceva. Mai spuneam cu altă ocazie. Oamenii aceștia ajung să cunoască oamenii. Eu cred că omul acesta a văzut lângă el răstignit pe Fiul lui Dumnezeu. A crezut că Domnul nostru Iisus Hristos

[35:49]este mântuitorul. De aceea l a luat frica și spune: "Nu te temi tu de Dumnezeu. Nu te temi tu de Dumnezeu. Vorbește ca un credincios, ceva special." Apoi mai face un lucru pe care aș vrea să l scot în evidență. Știți ce face, frați și surori? face un lucru care și nouă celor pocăiți, ne este greu să recunoaștem când greșim de multe ori și vine și te confruntă un frate sau o soră sau un prieten sau cineva, măi, ai făcut cutare lucru, parcă îți este greu să recunoști. Dar el știți ce zice în a doua parte a ultima parte a versetului 40 nu în prima parte a versetului 41 spune

[36:44]pentru noi este drept căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre. Știți ce înseamnă prin ceea ce a spus el aici? recunoaște că sunt niște păcătoși. Recunoaște că e un păcătos și că e acolo pe cruce, pe merit. Și cei care l au răsignit, l au osândit, n au nicio vină cu privire la tâlhari,

[37:21]pentru că ei își meritau pedeapsa. Și el a zis: "Eu merit. Eu merit. Eu sunt un păcătos. Eu sunt un nenorocit și merit lucrul acesta. Câți dintre noi zicem cu ușurătate când greșim?" Da, am greșit. Așa cum ăă ă spunem noi, merităm să fim disciplinați, merităm să fim puși deoparte la masa Domnului, merităm să fim puși deoparte de la lucrare pentru că am săvârșit o nelegiuire sau mai mult.

[38:09]Câți îs pocăit? Nu recunosc nici dacă vine comitetul zonal, dacă vine, eu știu de la Consiliul Național, dacă vine o comisie din toată România așa și îi judecă și constată că sunt vinovați, știți ce zic? Eu nu sunt vinovat. Uite harul acesta o fi de șansă și vine înaintea Domnului, că înaintea Domnului era acolo și spune sunt vinovat, Doamne, și sunt aici pe merit. Și el recunoaște lucrul acesta și

[38:57]prin asta aș vrea să spun că omul acesta, tălharul acesta se pocăiește înaintea lui Hristos. Asta e pocăința lui, că se recunoaște înaintea lui Hristos. Sunt vinovat. Celălalt nu se vedea vinovat. Celălalt n a spus că e pe merit acolo. N a spus nimic de el, de trecutul lui. Știți, sunt în închisoare foarte mulți oameni, foarte mulți și nu puțini. Atenție, care dacă te duci și spui de ce aici? Majoritatea eu sunt nevinovat aici, domnule. Nu recunosc nimic după ce instanța i a ă osândit. Nu recunosc. Ei sunt nevinovați acolo. Cu alte cuvinte, închisorile sunt pline de oameni nevinovați. Omul acesta se pocăiește. Apoi un lucru care iese din reiese din

[39:52]din pasaj și este foarte frumos. În versetul 42 spune așa:„Doamne, adu ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta. Revin la ceea ce am spus mai devreme. Tâlharul acesta vorbește ca un credincios și prin ceea ce a spus el: „Doamne, adu ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta." Știți ce înseamnă ai? Că el credea în Hristos. El credea în Hristos. El credea că există viață după moarte

[40:43]pentru că el în ziua aceea avea să moară. Atenție, el știa, era conștient că viața lui mai dura o oră, două, o o jumătate de oră, că viața lui se scurge și nu va mai avea mult de trăit. Dar vedem că el vorbește de o altă viață, de împărția lui Dumnezeu. Și îi spune Domnul nostru Iisus Hristos:„Doamne, adu ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta." Și el

[41:16]crede că Domnul nostru Iisus Hristos va trăi și el crede că și el va merge în lumea cealaltă și cere Domnul nostru Iisus Hristos să l ierte, să l curățească, să l mântuiască și ce să facă? să aibă și el parte de împărăția lui. Asta era șansa lui. Și el într un fel, prin cuvintele acestea când el spune aice: „Doamne, adu ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta, el vine și spune: Doamne, eu cred în tine. Eu cred în ceea ce tu propovăduiești. Eu cred în împărăția ta. Eu cred în tine.

[42:00]Eu cred în tine. Asta reese din cuvântul acesta. El spune: "Eu cred în tine." Și lucrul acesta e frumos pentru că omul acesta credea în puterea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos. Omul acesta credea în Iisus Hristos ca salvator și omul acesta credea că Domnul nostru Iisus Hristos, așa cum era el pe cruce, schimonoțit, în durere, cum arăta el acolo pe cruce, el credea că Domnul

[42:34]nostru Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, este salvatorul, este Mântuitorul. Și omul acesta, vreau să vă spun că a luat șansa aceasta. A luat șansa aceasta și a zis: „Asta e șansa mea. E ultima mea șansă. N am avut șansa să mă duc să mă pocăiesc la templu, să mă duc să mă spovedesc la preoți, să mă duc să fac și eu o faptă bună, să mă duc să fac și eu ceva bun pentru Dumnezeu, să mă duc să ajut și eu un orfan, să mă duc să ajut o vădvă. N am avut șansa aceasta pentru că nu l am avut pe Dumnezeu în viața mea, dar am șansa aceasta acum pe cruce să mă pocăiesc. Iar în ultima în ultimul verset, Domnul nostru Iisus Hristos îi confirmă. Știți ce i spune? Deci ce i spune atât de frumos? Asta i confirmarea. Ce i spune? Stai să mă gândesc la câte păcate ai făcut tu, că eu știu toate nelegiuirile tale. Toate ți le știu. La câte păcate

[43:46]ai făcut tu, nu i chiar așa ușor de ajuns în rai. Nu, nu, nu, nu. Prea multe păcate ai tu. Și în primul rând nu vreau să ți dau privilegiul acesta tu cu așa multe păcate să ajungi primul în în rai prin jertfa mea. Ce i spune Domnul? Atât de frumos îi spune. Nu i spune mâine, nu i spune luna viitoare, nu i spune la anul, nu i spune că mă duc eu să mijlocesc la tatăl că tu ai niște probleme grave așa și greu, greu de iertat. Nu îi spune pe loc. În câteva secunde îi spune: Azi vei fi cu mine în rai. Și știți ce

[44:33]înseamnă lucrul acesta? înseamnă autoritate, înseamnă putere, înseamnă că acolo pe cruce era fiul lui Dumnezeu, cel care are putere asupra vieții, a morții, asupra vieții veșnice și are puterea să elibereze, să curățească și să mântuiască de orice păcat pe oricine, orice ar fi făcut el. Și aș vrea să spun un lucru despre Tâlha,

[45:10]că tot am vorbit tâlhar, tâlhar, tâlhar, tâlhar, tâlhar. Dar știți că în cer nu intră tâlhare? Știți că nu intră tâlhare? În cer nu intră tâlhare. Știți cine intră în cer? Cine? Sfinții, copiii lui Dumnezeu. Tâlharii nu intră în cer. Și el a intrat în cer. Ce? Împărăția celor e a tălharilor, nu e a copiilor lui Dumnezeu, e a sfinților.

[45:51]Dar el a intrat în împărăția lui Dumnezeu ca și copil al lui Dumnezeu. El a intrat în în împărăția lui Dumnezeu cu statutul de sfânt. El a intrat în împărăția lui Dumnezeu cu statutul de copil al lui Dumnezeu. I a dat dreptul acolo pe cruce să se facă copil al lui Dumnezeu. Și Domnul nostru Iisus Hristos, prin mărturisirea care a făcut o, azi vei fi cu mine în rai, înseamnă că l a înfiat.

[46:30]Și vreau să întăresc și să închei acest pasaj atât și atât de frumos, să întăresc ceea ce am spus. În Coloseni sunt multe locuri în Sfânta Scriptură unde pot să întăresc cuvântul acesta. În Coloseni capitolul 1 versetele 13 și 14 spune așa: El ne a izbăvit de sub puterea întunericului. Tâlharul unde era? În întuneric. Ce a făcut Hristos? L a izbăvit. Și atenție ce s a întâmplat acolo pe cruce și ne a strămutat în împărăția fiului dragostei lui. Unde l a strămutat Hristos? Din împărăția întunericului

[47:22]în împărăția lui, fiul lui dragostei lui. Și în continuare spune cum e posibil lucrul acesta? Ia uitați ce spune. În care avem răscumpărarea prin sângele lui, iertarea păcatelor. Ce s a întâmplat acolo? Răscumpăr a fost răscumpărat. Deci

[47:54]jertfa Domnului nostru Iisus Hristos a fost pusă în aplicare din momentul în care era pe cruce. El a fost răscumpărat, a fost curățit de toate păcatele. El când s a prezentat înaintea lui Dumnezeu, când s a dus în împărăția lui Dumnezeu, știți cum s a dus? În haine albe, curat, schimbat la față, transformat. Așa s a dus. S a dus ca sfânt. Cele vechi s au dus. Toate păcatele lui, toate nelegiuirile lui s au dus, frați și surori. Și ăă ă în continuare în același ă în același pasaj

[48:38]ăă î spune în versetul 21 ă cu 22 spune și pe voi care odinoare erați străini și vrăjmași prin gândurile și prin faptele voastre așa rele v a împăcat acum și când l a împăcat pe vrăjma pe tâlhar. Atunci, în momentul respectiv, în care s a pocăit și în care apel la Domnul, e șansa care i a fost operită și spune în continuare prin trupul lui de carne,

[49:15]prin moarte ca să vă facă să vă înfățișați înaintea lui cum? Slăvit să fie Domnul. Sfinți fără prihană și fără vină. Doamne, ce cuvânt, ce cuvânt plin de viață. De aceea, frați și surori, vreau să vă spun că avem șansa să ne apropiem de Domnul cu credință. Avem șansa să ne apropiem de Domnul și să l iubim mai mult, să ne iertăm unii pe alții, că dacă aveți ceva, un lăstar de amărăciune față de un frate, de cineva, nu știu, mergeți, cereți vă iertare. Cereți vă iertare pentru că avem șansa aceasta înaintea lui Dumnezeu de a ne îndrepta. Avem șansa aceasta să venim înaintea Domnului, să mijlocim. Avem șansa să facem o faptă bună pentru Domnul. Avem șansa încă să mai lucrăm în

[50:16]via Domnului. Pentru că, atenție, tâlharul dacă s ar fi dat jos de pe cruce, poate că ar fi fost un al doilea apostol Pavel și ar fi mers peste tot și ar fi propovăduit ce a făcut Domnul pentru el, că el n a mai avut șansa aceasta. Dar noi nu suntem pe cruce. Slăvit să fie Domnul că nu suntem pe cruce. Avem șansa aceasta și să mergem prin lume, pe unde ne duce Domnul și pe unde ne călăuzește pașii, să mergem să vestim, să proslăvim numele Domnului nostru Iisus Hristos. Amin. Slăvit să fie Domnul.