Viața care nu se termină niciodată (Samuel Șerban)

[0:00]Este un lucru minunat că Dumnezeu ne a atras cu dragostea sa și în la masa Domnului, fratele tânăr, care a vorbit din cuvânt, ne spunea că trebuie să și rememorăm din când în când momentul în care Dumnezeu ne a scos și de unde ne a scos El pe noi. și amintea acolo versetul acola de acela din epistola către Tit a apostolului Pavel în care spunea că și noi eram altădată fără minte. Adică o traducere mai delicată. Fără minte înseamnă nebuni. Oamenii care sunt în lumea aceasta și care aleargă după plăcerile și bucuriile vieții fără Hristos nu știu ce pierd. Oameni fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pismă, vrednici să fim urâți și urându ne unii pe alții, cum vedem în jurul nostru,

[1:14]chiar în familii există atâta dezbinare, atâta ură. Se urăsc oamenii, nu se pot înțelege pentru lucruri materiale, trecătoare. Așa eram altădată, poate mai devreme sau mai târziu, Domnul ne a chemat pe fiecare dintre noi. Și în altă parte, în Efeseni, Efeseni, apostolul Pavel spune: „Aduceți vă aminte că odinioară erați fără Hristos.

[1:43]lucrul cel mai important în viață, fără Hristos, fără drept de cetățenie la poporul lui Dumnezeu, străin de legămintele făgăduinței, fără nădejde și fără Dumnezeu în lume. Iată, dar continuă acolo cuvântul care ni l a citit fratele și spune:„Dar când s a arătat bunătatea lui Dumnezeu și dragostea lui de oameni, el ne a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea lui și prin spălarea nașterii din nou a făcut lucrarea aceasta minunată de regenerare, de transformare a vieților noastre. Pentru că Dumnezeu este un Dumnezeu al dragostei. Și chiar în dimineața aceasta vreau să aduc înaintea dumneavoastră un verset,

[2:36]adică două versete am să citesc din Epistola Apostolului Ioan, capitolul prima epistolă, capitolul 3, care spun așa: "Vedeți ce dragoste ne a arătat Tatăl Să ne numim copii ai lui Dumnezeu și suntem. Lumea nu ne cunoaște pentru că nu l a cunoscut nici pe el. Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s a arătat încă, dar știm că atunci când se va arăta el, vom fi ca El pentru că îl vom vedea așa cum este. Amin. Iată, se pare că este oarecum o întrebare retorică pentru că apostolul nu așteaptă un răspuns, dar mai degrabă este o exclamație de uimire și de admirație față de dragostea măreață a lui Dumnezeu care ar trebui să ne conștientizeze pe fiecare dintre noi. Vedeți ce dragoste ne a arătat Tatăl să ne numim copii ai lui Dumnezeu, niște

[3:52]fii risipitori în lumea aceasta. care l batjocoream numele lui cel sfânt și ne a strâns, ne a unit și reprezentăm trupul Domnului Iisus Hristos așa cum s a frând pâinea în această dimineață. Și apostolul Pavel spune că pâinea pe care o frângem nu este nu reprezintă ea împărtășirea cu trupul lui Hristos. Având în vedere că este o pâine, noi care suntem mulți suntem un trup. Trupul Domnului Iisus Hristos, formați din mădulare vii, edificiul acesta măreț, Biserica lui Dumnezeu. Suntem un trup, trupul Domnului Iisus Hristos. Iată și

[4:40]vedem apostolul Ioan care vorbește despre sine la persoana a treia, așa din smerenie să zic, pentru că nu se recomandă și și se numește pe sine ucenicul pe care îl iubea Iisus. A fost în preajma Domnului Iisus Hristos, în anturajul intim al Domnului Iisus Hristos. Ne aducem aminte că cei doi fii ai lui Zebedei, Ioan mai avea un frate Andrei împreună cu Petru. Domnul Iisus i a luat de fiecare dată cu el când au fost lucruri de o deosebită importanță în lucrarea sa. i a luat pe muntele Tabor când a văzut măreția și slava lui Hristos Domnul

[5:28]a fost cu acești trei ucenici. A fost de asemeni atunci când a înviat pe fiica lui Iih și i a chemat pe I a dat pe toți afară. a chemat pe tatăl și mama fetiței și pe cei trei ucenici, s a rugat și a a înviat pe această fiică pe care ă toți o plângeau și l batjocoreau pe Domnul când i a spus: „Nu a murit, ci doarme." Iată, a fost și în alte ocazii ucenicii acolo în grădina Ghețimani, când s a dus acea luptă cumplită cu puterile întunericului. acești trei ucenici, care Ioan, care se

[6:10]numește pe sine ucenicul pe care îl iubea Iisus, a văzut, a cunoscut, a consemnat lucrările pe care le a făcut el în epist în evanghelia sa, în epistolele sale. De aceea el spune chiar la începutul acestei epistole, zice: Ce am auzit și am văzut cu ochii noștri, ce am privit și am pipăit cu mâinile noastre privitor la cuvântul vieții. Aceea vă mărturisim și vouă pentru ca și voi să aveți părtășie cu noi, adică cu Tatăl și cu Fiul Iisus Hristos. Iată ce am văzut și am auzit, spune apostolul Pavel și apostolul Petru, de asemeni,

[6:51]spune și el zice: "V am vestit puterea și mărirea și venirea Domnului Iisus Hristos, nu prin niște basmeșteșugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înșine cu ochii noștri puterea și mărirea sa acolo pe muntele schimbării la față, el aduce aduce dovezi clare ca să ne încredințeze pe deplin că El este Dumnezeul adevărat care a venit în lumea aceasta. Domnul Iisus Hristos scrie Evanghelia după Ioan o scrie într o notă diferită de toți ceilalți sinoptici și îl arată pe Domnul Iisus ca fiind fiul lui Dumnezeu. Iată, noi suntem toți fii oamenilor și Domnul Iisus s a în în

[7:46]smerenia sa și în faptul că s a identificat cu noi, s a numit și el pe sine Fiul omului, pentru că Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut, a spus Domnul Iisus Hristos, fiul omului. Dar el a făcut excepție categorică față de toți fii oamenilor. Dumnezeu spune că și întinde privirea peste toți fii oamenilor. Ne vede pe toți. Dar există o

[8:18]excepție. Fiul omului, care este și fiul lui David și în același timp și Fiul lui Dumnezeu. Nimeni n a mai fost pe pământ așa. El a fost împlinirea legământului davidic și de asemeni el a fost fiul lui Dumnezeu. Și atunci când Domnul Iisus se pregătea să intre să meargă pe drumul acesta al Calvarului, a stat de vorbă cu ucenicii săi și le a spus o poruncă. le a dat o poruncă nouă și le a spus:„Vă dau o poruncă nouă, să vă iubiți unii pe alții cum v am iubit eu. Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ai mei, prin faptul că vă iubiți unii pe alții." Și observăm că apostolul Ioan, care mai este numit și apostolul iubirii, aceasta vrea să transmită în mesajele sale, în această scrisoare pe care o trimite și spune: „Dragostea lui Dumnezeu s a arătat față de noi într un mod minunat, ca să ne atragă la sine, să ne înfieze,

[9:32]să ne facă copii ai lui Dumnezeu. Și de ce ne vorbește apostolul Ioan lucrurile acestea? În vremurile acestea pe care le trăim se vede faptul că de multe ori noi pierdem din vedere dragostea lui Dumnezeu, lucrarea măreață care a făcut o el de răscumpărare, de adoptarea noastră în familia lui Dumnezeu. Și oarecum am devenit pasivi și nepăsători și apatici din punct de vedere al râvnei noastre pentru Hristos Domnul. și vrea ca să ne înflăcăreze mai mult. Și apostolul Pavel, un om care a suferit atât de mult, a suferit batjocură, suferințe mari, știți și cunoaștem cei care citim cuvântul lui Dumnezeu. El îndeamnă în epistolele sale, unele le a scris chiar din temniță, epistola către Efeseni, Filipeni, Coloseni, Filimon, patru epistole care le a scris din temniță, într o temniță rece, umedă,

[10:41]acolo. El a scris aceste scrisori inspirate care ne au rămas până în zilele noastre ca să pricepem și el a spus: "Deviza lui de viață pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un câștig." Iată și înalță și niște imnuri de laudă la adresa lui Dumnezeu, un imn de laudă măreț pentru lucrarea pe care Dumnezeu a făcut o pentru noi, oamenii.

[11:14]Și știți, desigur, în epistola sa către Efeseni este o benedicție, un imn de laudă la adresa lui Dumnezeu. Și spune el: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, care ne a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești în locurile cerești în Hristos Iisus. Și iubiților, să știți că nu numai poate nu realizăm și nu înțelegem binecuvântările spirituale, duhovnicești pe care le avem prin înfierea noastră, prin faptul că suntem copiii ai lui Dumnezeu, dar trebuie să recunoaștem binecuvântările pământești. De când ne am întors la Dumnezeu, câte binecuvântări și beneficiem de aceste binecuvântări minunate. Am experiențe care nu am timp

[12:08]să vi le împărtășesc. Familia mea care locuiam la Socr după ce ne am căsătorit aveam al patrulea copil și nu mai aveam loc și ne tot amâna să ne dea locuință de la servici pentru că mă întreba de ce nu devin membru de partid și am spus că nu e compatibilă ă înțelegerea mea și credința mea cu doctrina care era pe vremea aceea materialistă și la La un moment dat m a chemat directorul și mi a spus: „Șerbane, vezi că ă ți s a oferit o locuință în cartierul Crângaș și m am umplut de bucurie pentru că nu puteam, stăteam toți înghesuiți iarna trebuia să facem focul cu o sobă de gaz într o singură cameră și am venit era cartierul în construcție, blocuri noi se făceau. Eu atunci am ajuns, am văzut locuința și era la parter. Soția a zis: „Nu prea ne aranjează pe noi pentru că noi avem

[13:18]patru copii aveam atunci și zice: N avem unde să uscăm rufele și să ăă avem această posibilitate și am fost la director și i am spus lucrul acesta. zice: „Dacă refuzi să știți că să știi că nu știm când îți va mai veni veni rândul să ți se ofere o locuință, un apartament cu patru camere." Și atunci am acceptat, dar mi am dat seama după aceea că ne rugam pentru locuință și Dumnezeu a pregătit tocmai ce era mai bun pentru noi, pentru că am făcut

[13:54]curat în apartament, ne am făcut și balcon asupra liniei balcoanelor la parter. Așa. Am avut și o cameră, o câte o sufragerie de mare care tot a noastră este că sunt de 30 de ani administrator acelui bloc și Dumnezeu și ne a oferit ceea ce aveam nevoie și eu căutam să dau cu piciorul. Dar ne am uitat după ce soția a făcut cu cumnata mea curată acolo în apartamentul acesta mare perețiigoii. Nu aveam nimic. Nu aveam nimic. Ce să câteva lucruri care le aveam la socrin acele două camere și

[14:38]nu a trecut câteva zile după ce era tot apartamentul pregătit și primesc o scrisoare de la oficiul de așa de la cec de la cec să mi spună. Aveam un carnet de cec de 5000 RON. și ați câștigat o mașină, o Dacie, cum era pe vremea aceea. dumneavoastră cei tineri, nu știți. Și atunce n am avut de nevoie de mașină. Am vândut mașina cu cumnatul meu și mi am mobilat tot apartamentul și mobilă și draperii și covoare și așa mai departe. Le spun la câte cineva, zice, e o întâmplare, nu e nimic întâmplător, să știți. Nimic nu este întâmplător. Sunt binecuvântările lui Dumnezeu. Iată, acolo spune că Dumnezeu ne a binecuvântat cu binecuvântări cerești în loc duhovnicești în locurile cerești în Hristos Domnul. Care sunt aceste binecuvântări? Aș vrea să vi le enumăr. În el am fost aleși înainte de întemeierea lumii ca să fim copii ai lui Dumnezeu.

[15:52]În El am fost înfiați, am fost adoptați în familia lui Dumnezeu. În El avem răscumpărarea prin sângele lui, iertarea păcatelor după bogățiile harului său. În el am fost făcut și moștenitori. Moștenitori împreună cu Hristos. O moștenire veșnică care ne a fost pregătită. Prin El, prin credința în Domnul Iisus, am fost și pecetluiți cu Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, care este o arvună a moștenirii pentru moștenirea veșnică pe

[16:25]care El ne a pregătit o. Iată câte lucruri, câte binecuvântări și el exclamă așa uimit de aceste această măreață binecuvântare pe care Dumnezeu a pregătit o omenirii și nouă în special pentru că acest har îndemâna fiecăruia. Dar oamenii în în nebunia lor și în lipsa lor de înțelepciune aleargă după lucrurile acestea și nu vor să primească, ci să se întoarcă către Dumnezeu. Apostolul Petru, de asemeni ridic înalță și el un imn de laudă ca și apostolul Pavel, dar e oarecum diferit. Și spune: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, care după îndurarea sa cea mare ne a născut din nou la o nădejde vie și la o moștenire nestricăcioasă și neîntinată, care nu se poate veșteji și care este păstrată în ceruri pentru noi. Iată o moștenire. Nu ca acestea care trec și nu mai rămân de nimic de ele, pentru că pământul cu

[17:39]tot ce pe el va arde, spune cuvântul lui Dumnezeu. De aceea trebuie să ne dezlipim de lucrurile materiale și să căutăm mai mult să iubim pe Domnul care ne a pregătit lucruri care ochiul și nu le a văzut și la urechi, la mintea omului nu s au suit. urechea n a auzit despre lucrurile mărețe și minunate pe care El le a pregătit pentru noi cei credincioși și spune în continuare o făgăduință deosebită. Zice: Noi suntem

[18:08]păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi și ne întrebăm care mântuire? Că noi suntem mântuiți. Iată este o altă fațetă, o altă ipostază a mântuirii noastre. Dumnezeu vrea și va răscumpăra și trupurile noastre la venirea Sa. Iată, în această mântuire spune„Voi vă bucurați mult, măcar că acum, dacă trebuie, treceți prin felurite încercări și trecem fiecare din noi prin încercări în viața aceasta. Pentru ca încercarea credinței voastre cu mult mai scumpă decât aurul care piere și care totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea la arătarea Domnului nostru Iisus Hristos, pe care noi îl iubim fără să l fi văzut, credem în el fără să l vedem și ne bucurăm cu o bucurie negrăită și strălucită. Iată, pentru că El este

[19:11]acela care ne a oferit mântuirea în dar și avem această favoare deosebită pe care n au avut o nici apostolii din Vechiul Testament. Și apostolul Petru spune, apostolii și proorocii care au proorocit în vechime spune că ei cercetau să vadă ce vremuri și în ce împrejurări avea Duhul în vedere Duhul lui Hristos care era în ei. când vorbeau mai dinainte despre patimile lui Hristos și de slava de care avea să fie urmată, cum a fost proorocul Isaia, capitolul 53, parcă este rupt un fragment din Evanghelii și arată Aidoma parcă l a văzut pe Domnul Iisus acolo la cruce la Golgota în suferință. Omul disprețuit și părăsit de oameni, obișnuit cu suferința. Iată și noi o vreme a fost când nu l am băgat în seamă. Domnul Iisus Hristos a fost mielul lui Dumnezeu, unicul. Pentru că dacă stăm să

[20:16]analizăm epistola aceasta, vedem niște niște sintagme și niște expresii pe care le folosește numai apostolul Ioan. Ceilalți evangheliști sinoptici nu le folosesc în scrierile lor. De exemplu, copiii ai lui Dumnezeu. Numai apostolul Ioan vorbește de faptul că noi suntem copii ai lui Dumnezeu. Și apostolul Pavel vorbește în epistola sa către către romani și acolo spune că

[20:46]ăă însăși duhul nostru împreună cu Duhul lui Dumnezeu mărturisesc că suntem copii ai lui Dumnezeu și dacă suntem copii suntem și moștenitori împreună cu Hristos. Iată, apoi vorbește despre faptul că suntem preaiubiți. Iată, o formă de exprimare și deosebită arată afecțiunea apostolului Pavel pentru toți aceia care sunt răscumpărați. Preaiubiților, preaiubiților, spune mai departe: "Acum suntem copii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s a arătat încă, dar știm că atunci când se va arăta el, vom fi ca el, că îl vom vedea așa cum este pe Domnul Iisus Hristos." Și apostolul Pavel, apostolul Ioan spune aice că nu vom ști deocamdată nu știm ce vom fi, dar apostolul Pavel i se deschide o fereastră, o revelație divină din partea lui Dumnezeu pentru noi în vremea aceasta

[21:52]și spune lucrurile escatologice care vor urma când va veni Domnul Iisus Hristos. Și spune celor bisericii din Tesalonic le spune: „Nu voim, fraților, să fi să fiți în necunoștință despre cei ce au adormit în Domnul, pentru ca să nu vă întristați ca cei care n au nădejde. Oamenii care n au nădejde, vedeți când la despărțire sunt disperați, plâng pentru că nu mai au speranță, nu mai au nădejde. Noi spunem la cei dragi care au plecat la revedere. Ne vom întâlni. Ne vom întâlni în ziua aceea minunată la reuniunea bisericii. Și apostolul Pavel spune în continuare: Pentru că însuși Domnul cu strigătul, cu un cu glasul unui arhangel, cu strigătul său și cu trâmbița lui Dumnezeu se va coborî din cer și vor învia întâi cei morți în Hristos. Apoi noi cei vii care vom fi, vom fi răpiți împreună și l vom întâmpina pe Domnul nostru pe pe norii cerului. Iată cum se va desfășura lucrurile și

[23:03]timpurile acestea care se precipită. Vedem în jurul nostru ce se întâmplă. O lume frământată, tulburată, cum a spus Domnul Hristos, războaie și vești de războaie. și toți privesc către Israel, poporul lui Dumnezeu, pentru care trebuie să ne rugăm, că așa cum spune și psalmistul, rugați vă pentru pacea Ierusalimului.

[23:30]În final, însăși Dumnezeu va lupta pentru poporul său, pentru că de acolo ne a venit mântuirea prin Domnul nostru Iisus Hristos. Iată și acuma aș vrea să arat o o față extraordinară, grandioasă, cum îl zugrăvește apostolul Pavel pe Domnul Iisus Hristos. Și el spune în epistola către Coloseni și îmi place să spun că chiar este o imagine colosală care o prezintă privitor la Domnul Iisus Hristos și spune acolo că El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întâi născut din toată zidirea, pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile, cele văzute și cele nevăzute, fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri, toate au fost făcute prin el și pentru el. Și nimic din ceea ce este și vedem cu ochii noștri și nu se vede, a fost făcut tot prin El și toate

[24:39]se țin prin el. Iată și spune mai departe: El este capul trupului al bisericii, cel întâi născut dintre cei morți, Domnul Iisus Hristos. El este taina ascunsă de veacuri, dar descoperită scump sfinților săi. Adică noi, Hristos în noi, nădejdea slavei. El este înțelepciunea divină, că în Domnul Iisus Hristos sunt ascunse toate comorile științei și ale înțelepciunii în Hristos Domnul. El este agentul creator. El este înțelepciunea desăvârșită, întrupată. Cu toate că s a prezentat înaintea lui Pilat când a fost judecat și Pilat i a pus multe întrebări. Domnul Iisus i a răspuns și a fost cercetat Pilat pentru că și a dat seama că este un complot împotriva Domnului Iisus Hristos și voia să i dea drumul pentru că știa că este nevinovat. Și i am mai pus o întrebare: De unde ești tu? De unde ești tu? Și Domnul Iisus nu i a dat niciun răspuns pentru

[25:51]că îi spusese cu ceva timp în urmă multe lucruri și atunce Pilat zice: "Mie nu mi răspunzi. Nu știi că am putere să te răstignesc și am putere să ți dau drumul?" Domnul Iisus i a spus: „N ai avea nicio putere asupra mea dacă nu ți ar fi fost dată de sus de la Dumnezeu. Iată, Domnul Iisus Hristos este înțelepciunea desăvârșită pe care o o

[26:19]zugrăvește și înțeleptul Solomon în în cartea ăă Eclesiastru și nu în cartea Proverbe capitolul 9 sau capitolul 8 și trebuie să înțelegem harul acesta minunat. Vedeți ce dragoste ne a arătat tată, să ne numim copii ai lui Dumnezeu. Și am arătat oamenii ai lui Dumnezeu care erau entuziasmați, plini de admirație și nu știau cum să facă să împărtășească dragostea lui Dumnezeu care și a arătat o Tatăl Ceresc față de noi oamenii. Și spune tot aice în capitolul 4 că dragostea lui Dumnezeu s a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis pe singurul său fiu în lume pentru ca noi să trăim prin el. Și dragostea nu stă în faptul că noi am fi iubit pe Dumnezeu nicidecum, ci în faptul că El ne a iubit pe noi și a trimis în lume pe Fiul său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. Apoi mai jos, concluzia pe care o trage

[27:27]apostol și spune dacă astfel ne a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie trebuie este un imperativ să ne iubim și noi unii pe alții. Dumnezeu să ne ajute la lucrul acesta și aș vrea să aduc și câteva ă atenționări și ă câteva gânduri cu privire la modul nostru de viață în lumea aceasta. Suntem mântuiți, dar nu trebuie să fim apatici, nu trebuie să fim nepăsători, indiferenți față de această mântuire. Și autorul epistolei către Evrei spune în capitolul 2 zice:

[28:07]Să ne ținem de lucrurile pe care le am auzit. Adică cum? Nu de povești, de basme nemuritoare. Să ne ținem de lucrurile de valoare inestimabile pe care le am auzit toți. Am auzit. Am avut privilegiul să aud cuvântul lui Dumnezeu și să fiu îndrumat pe calea Domnului de părinții mei. Am fost nouă frați. Slavă Domnului și pentru toți am înțeles cuvântul adevărat, cuvântul Evangheliei. Să ne ținem de lucrurile pe care le am auzit. De ce? Pentru că există riscul să fim depărtați de ele. Pentru că dacă cuvântul vestit prin înger s a dovedit nezguduit și orice abatere și orice neascultare și a primit o dreaptă răsplătire, cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare care întâi ne a fost arătată de Domnul și de cei care au auzit o și au propovăduit o și s a perpetuat până în zilele noastre să căutăm să ne ținem de lucrurile pe care le am auzit, de cuvântul lui Dumnezeu Și apoi tot în epistola către

[29:12]Evrei spune la capitolul 10:s veghem unii asupra altora și să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. Apoi să nu părăsim adunarea noastră cum a unii obicei, ci să stăruim și să fim vigilenți pentru ca să nu ne împiedice vrăjmașul, să avem întreruperi și să ne ducem, pentru că sunt multe lucruri care considerăm noi că sunt urgente și trebuie să le rezolvăm. Lucrul cel mai important este să fim aici în locul acesta unde Domnul Iisus Hristos este prezent și ne oferă cuvântul vieții, cuvântul binecuvântat pentru creșterea noastră spirituală. Și mai departe, în capitolul 10, mai este un îndemn acolo. Zice: "Să nu vă părăsiți, dar încrederea voastră pe care o așteaptă o mare răsplătire, pentru că aveți nevoie de răbdare ca după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu să puteți primi ce v a fost făgăduit." Și apoi arată iminența zilelor pe care

[30:17]le trăim. Aproperea venirii Domnului Iisus. încă puțină, foarte puțină vreme și cel ce vine va veni și nu va zăbovi și cel neprihănit va trăi prin credință. Aceasta este o axiomă biblică care nu se poate demonstra. Cel neprihănit va trăi prin credință. Un postulat care e scris și în Vechiul Testament și în Noul Testament. Iată,

[30:46]va trăi prin credință. Dar cel care dă înapoi spune că Dumnezeu nu găsește plăcere în el. Dar noi, spune apostolul Pavel și ne încurajează, noi nu suntem din aceia care dau înapoi, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului. Să ne ajute Dumnezeu la lucrul acesta. Iar un îndemn personal pe care apostolul Pavel îl adresează copilului său, fiului său în credință, Timotei îți spune: Timotee, să păzești

[31:17]porunca, adică legea, cuvântul lui Dumnezeu fără prihană și fără vină până la arătarea Domnului nostru Iisus Hristos, care va fi făcută la vremea ei de fericitul și singurul stăpânitor, împăratul împăraților și Domnul Domnul domnilor, singurul care are nemurirea, care locuiește într o lumină de care nu poți să te apropii, pe care niciun om nu l a văzut și nici nu l poate vedea și are cinstea și puterea veșnică. Iată ce Dumnezeu măreț, glorios avem. Iată și apostolul Pavel îl îndeamnă pe Timotei și ne îndeamnă pe fiecare dintre noi. Și pentru că am adus și erau multe gânduri de spus de despre această epistolă minunată a apostolului Ioan, vreau să închei și să spun un lucru foarte important pentru noi cei credincioși. În încheierea acestei epistole, apostolul Ioan spune următoarele cuvinte: "Și mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne a dat viață veșnică și

[32:28]această viață veșnică este în Iisus Hristos, Domnul nostru. Cine are pe Fiul lui Dumnezeu are viață veșnică. Cine n are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viață. V am scris aceste lucruri ca să știți că voi care credeți în numele Fiului lui Dumnezeu aveți viață veșnică. Amin. Este un lucru minunat, extraordinar. Statază și cu putere, cu autoritate, spune apostol:„Voi care credeți în numele Fiului lui Dumnezeu aveți viață veșnică." și să ținem cont că trebuie să ne ducem mântuirea noastră până la capăt cu frică și cutremur pentru că sunt pericole, cum am spus, putem să fim îndepărtați dacă nu ne ținem de lucrurile pe care le am auzit, din cuvântul lui Dumnezeu, care le am trăit, putem fi îndepărtați și cuvântul lui Dumnezeu este da și amin. El se împlinește cu credincioșie pentru binele nostru și toată așa ne spune cuvântul lui Dumnezeu prin apostolul Pavel: Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce

[33:37]iubesc pe Dumnezeu și să ne analizăm, trecem prin încercări. Dumnezeu vrea să ne șlefuiască și să ne cioplească. să ajungem la caracterul frumos și înalt, să stingem standardul acela înalt pe care vrea să l să l avem fiecare dintre noi pentru ca Domnul să ne poată primi o dată în slava sa și să spună: „Vino, rob bun și credincios, și moștenește împărăția care ți a fost pregătită. Dumnezeu să ne ajute la lucrul acesta și El să ne binecuvânteze în veci. Amin.