Privind spre cer, trăind cu impact: Mesajul Înălțării (Eugen Lupu)

[0:00]Voi da citire la câteva texte până când voi citi textul de bază, pentru că el se regăsește și în două dintre evanghelii acest lucru vorbim despre înălțare. Și dacă citim în Evanghelia după Marcu, ultimele două versete, spune cuvântul Domnului așa: Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, s a înălțat la cer și a șezut la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei au plecat și au propovăduit pretutindeni.

[0:38]Domnul lucra împreună cu ei și întărea cuvântul prin semnele care î însoțeau. Amin. Iar în Evanghelia după Luca, ultimele versete, spune cuvântul Domnului la versetul 50, ultimul capitol, El i a dus până spre Betania și i a ridicat mâinile și i a binecuvântat. Pe când îi binecuvânta, s a despărțit de ei și a fost înălțat la cer. După ce i s au închinat, ei, s au întors în Ierusalim cu o mare bucurie și tot

[1:19]timpul stăteau în templu și lăudau și binecuvântau pe Dumnezeu. Amin. Iarăși, iar textul de bază, de fapt, evanghelia după Luca și faptele apostolilor au același autor. Iar autorul Evangheliei după Luca începe Faptele Apostolilor, de fapt, de unde a terminat Evanghelia după Luca. Este o continuare a ceea ce s a întâmplat în Evanghelie. Și dacă e să facă așa o mică comparație așa cu ce s a întâmplat cu autorii scriitorilor, cei care au scris evangheliile și epistole, cea mai lungă epistolă și

[2:08]faptele apostol este scrisă de Luca. Întrece chiar și și lucrările apostolului Pavel. Cea mai lungă lucrare este scrisă de Evanghelistul Luca, Faptele Apostol împreună cu Evanghelia după Luca și vom citi primul ă capitol, vom citi primele ă 14 versete și spune așa cuvântul Domnului reluând parcă de ceea ce a întrerupt ă în Evanghelia după Luca. Teofile, în cea dintâi cartea mea am vorbit despre tot ce a început Iisus să facă și să învețe pe oameni.

[2:50]De la început până în ziua în care s a înălțat la cer, după ce prin Duhul Sfânt dăduse poruncile sale apostolilor pe care i alese. după patima lui li s a înfățișat viu prin multe dovezi, arătându li se deseori timp de 40 de zile și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la împărăția lui Dumnezeu. Pe când se afla cu ei, le a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, pe care le a zis El: "Ați auzit o de la mine, căci Ioan a botezat cu apă, dar voi nu după multe zile veți fi botezați cu Duhul Sfânt." Deci apostolii pe când erau strânși laolaltă l au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou împărăția lui Israel?" El le a răspuns: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau pe acestea Tatăl le a păstrat sub stăpânirea sa. Ci voi

[4:06]veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi și veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului. După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la el, s a înălțat la cer și un nor l a ascuns din ochii lor. Și cum stăteau ei cu ochii pironiți spre cer? Pe când se suia el, iată că li s au arătat doi bărbați îmbrăcați în alb și au zis:„Bărbați galilei, de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Iisus care s a înălțat la cerlocul vostru va veni în

[4:53]același fel cum l ați văzut mergând la cer." Atunci ei s au întors în Ierusalim din multele numit al măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. Când au ajuns acasă s au suut în oda aia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zilotul și Iuda, fiul lui Iacov. Toți aceștia stăruiau cu un cuget

[5:27]în rugăciune și în cerere împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Iisus și cu frații lui. Până aici cuvântul Domnului. Așadar, vorbind despre înălțare, m am gândit că înălțarea mai are și o altă față, dacă vrei, o altă conotație. Când vorbește Domnul Iisus de înălțarea sa pe cruce, știți că asta e un altfel de înălțare. Domnul Iisus a fost înălțat pe cruce. În primul rând, el a fost înălțat pe cruce. Înainte de a fi înălțat în slavă, Domnul Iisus a trebuit să fie înălțat pe o cruce. Și spune

[6:16]Domnul Iisus, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa va fi înălțat și Fiul omului pentru ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Așadar, și privirea la Domnul Iisus Hristos este la cel înălțat are iarăși o altă însemnătate. Dar cea mai mare însemnătate pentru noi, vorbind despre înălțare este aceea că Domnul Iisus Hristos a fost înălțat acolo unde era locul înainte de veșnicii. acolo unde îi era locul înainte de veșnicie, adică la dreapta Tatălui

[7:05]acolo. Asta este cel mai esența de fapt înălțării Domnului Iisus Hristos și care mai are încă o însemnătate. Și spune Domnul Iisus Hristos vorbind despre înălțarea sa când vorbește cu ucenicii, le spune: „Eu trebuie să mă duc la Tatăl." Și atunci ucenicii ce au făcut? au început să se bucure. Nu, nu au început să se întristeze când au auzit că el trebuie să pătimească, trebuie să meargă la Tatăl. Și ce le spune Domnul Iisus în Ioan? Le spune:

[7:43]"Dacă ați ști unde merg, v ați bucura, pentru că dacă mă duc la Tatăl, ce fac? Vă trimit făgăduința Tatălui, adică mângâietorul care Duhul Sfânt care va fi cu voi și va fi în voi. Așadar, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu are o dublă dacă vreți ă protecție. este și cu noi și este și în noi. Ăă haideți să vedem puțin ăă ce ne spune ăă ăă Faptele Apostolilor. Când în

[8:28]Evanghelie am citit că Domnul Iisus Hristos, după ce și a ăă terminat lucrarea, după cele 40 de zile când a stat împreună cu ucenicii, vă dați seama, a fost o perioadă destul de lungă. Dacă o mai amintim și pe ceia de 3 ani și jumătate, pentru că între perioada asta de 40 de zile și cei 3 ani și jumătate, cât a fost împreună cu ei, a fost o perioadă scurtă în care Domnul Iisus a lipsit. Nu cât a fost? Cât a fost? O noapte, nu?

[9:04]că a murit două zile, a înviat și în perioada asta s a produs o tulburare mare în rândul ucenicilor pentru că ei își pusese nădejdea în el că va fi cel care, așa cum spun cei doi ucenici, noi credeam că el este acela care va izbăvi pe Israel și iată că sunt trei zile de când s a întâmplat aceste lucruri. O, nepricepuților și zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți Scripturile și tot ce au fost scrise despre el. Dacă e să facem o mică

[9:42]trecere în ceea ce a însemnat dumnezeirea în timpul Vechiului Testament, în perioada Domnului Iisus și în perioada Duhului Sfânt, vom putea spune că în Vechiul Testament Dumnezeu s a revelat ca un foc mistuitor. El în vechime îl vedem ca un Dumnezeu care se descoperă prin lege, prin legea lui Moise, vorbim despre poporul lui Israel. Și legea lui Moise îți spunea:„Dacă faci cutare lucru, vei trăi, dacă nu, vei muri." Era o lege extrem de dură pe care

[10:20]nimeni n a putut s o țină. Nimeni n a putut s o țină. De aceea Dumnezeu la sfârșitul vremurilor, spune în epistola către Galateni, Dumnezeu a trimis pe fiul. O altă eră în care Dumnezeu ne vorbește prin fiul, spune epistola către evrei. După ce în vechime părinților noștri ne a vorbit în felurite chipuri prin profes, prin nu știu ce, la sfârșitul vremurilor ne a vorbit prin fiul. Și a venit Domnul Iisus pe pământ și a stat cu oamenii trei ani și jumătate și le a propovăduit Evanghelia și a făcut lucrări pe care nimeni altul nu le a făcut și a întors toate lucrurile pe care erau așezate în vechiul Israel erau acolo foarte bine rânduite și Dumnezeu a venit să facă o Domnul Iisus a venit să facă o revoluție în mijlocul acestor cărturari, acestor farisei bătrâni râni a produs o mare tulburare prin învățăturile pe care Domnul Iisus Hristos le făcea. Dar cel mai mult se bucurau mulțimile. Cel mai mult dintre

[11:33]toți erau mulțimile care se adunau, gloatele, cum spune, cum spun Scripturile, gloatele care nu se mai săturau auzindu l vorbind. Că exact cum spune și în și în primul verset în cea din a vorbit despre tot ce a început Iisus să facă și să învețe. Vedem așadar puterea Domnului Iisus Hristos nu numai în numai în vorbă, dar ci mai ales prin faptă. Și vedem că el a făcut atâtea lucruri minunate încât oamenii se minunau și la un moment dat spune: „Toate le face de minune. Toate le face de minune. Până și orbii văd, șchiopii umblă. În morții înviază, duhurile cele rele sunt scoase și erau uimiți de învățătura lui. Domnul Iisus Hristos a venit să ne aducă o veste bună de la Tatăl, aceea că putem să avem intrare

[12:30]slobodă la Tatăl. Acesta este mesajul pe care Domnul Iisus Hristos ni l a adus și vorbea despre lucrurile împărăției. Pentru că vedem aice vorbind cu ucenicii timp de 40 de zile lucruri privitoare la împărăția lui Dumnezeu. din nou același lucru, ceea ce s a întâmplat și în perioada celor trei ani, același lucru vorbește și cu în acești în aceste 40 de zile cât a stat împreună cu ei. Iar apostolul Pavel vorbind despre arătările

[13:06]Domnului Iisus Hristos, face o listă. face o listă înia Corinteni acolo când spune despre arătările Domnului Iisus Hristos și face o listă întreagă la cei cărora li s a arătat, dar omite anumite întâmplări care sunt relatate în în Evanghelie. De pildă, când Domnul Iisus se întâlnește cu cu Maria Magdalena și cu celelalte femei, așa lucrul acesta îl omite apostolul Pavel, dar vorbește de o listă întreagă cu cărora li s a descoperit în această perioadă. Iar el despre sine știți ce spune? La sfârșit se pune și pe sine apostolul Pavel. Și știți cum zice despre sine? ca unei stârpituri mi s a arătat și mie, căci eu

[13:57]nu sunt vrednic să fiu numit apostol. De ce? De ce? Pentru că am prigonit biserica lui Dumnezeu. De aceea nu mă socotesc vrednic. Și totuși spune el așa cu curaj, am lucrat mai mult decât toți ceilalți. Mai mult decât și totuși nu eu. Și totuși nu eu, ci Duhul lui Dumnezeu. Ci Dumnezeu este cel care a lucrat în mine. Și ăă vorbind despre acest lucru,

[14:36]zice, a început să învețe pe oameni de la început până în ziua în care s a înălțat la cer, după ce prin Duhul Sfânt dăduse poruncile sale apostolilor. Domnul Iisus Hristos nu i a lăsat pe apostoli așa. Nu i a lăsat. le a dat toate învățăturile care le erau de folos ca să înceapă o măreață lucrare. Pentru că după înălțare Domnul Iisus Hristos avea să trimită ceva de preț în ucenici ca să le dea acea putere cu care ei să răstoarne lumea. Au încercat ei anumite lucruri să le facă și înainte de primirea Duhului

[15:27]Sfânt, dar s a văzut că a eșuat. Așa cum ne spunea și fratele, dacă vă aduceți aminte, duminică, ne spunea despre eforturile pe care le facem noi când nu suntem umpluți, când nu suntem călăuziți de Duhul lui Dumnezeu. Toate intențiile noastre bune țin până la un moment dat, după care eșuează. dacă nu sunt însoțite de puterea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. Aceasta este cheia succesului oricărei lucrări făcute pentru Dumnezeu dacă nu sunt însoțite de puterea Duhului Sfânt. Spune că după patima lui li s a înfățișat viu prin multe dovezi. prin multe dovezi, arătându li se deseori timp de 40 de

[16:17]zile. Așa. Și spune el, dacă vreți să citesc totuși această listă, spune că v am învățat înainte de toate, așa cum am primit și eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi, că a fost îngropat și a înviat a treia zi după Scripturi și s a arătat lui Chifa. Vă aduceți aminte că nu se putea ca Dumnezeu să nu i se arate lui Petru pentru că cu el avea o lucrare deosebită de făcut pentru că el deja căzuse oarecum într o deznădejde ca urmare a acelei lepădări și Domnul Iisus a trebuit să l reabiliteze și spune că i s a arătat lui Chifa, lui Petru și apoi

[17:06]celor 12. După aceea s a arătat la peste 500 de frați. Nu ne spune nicăieri în afară de acest pasaj. Ne spune că s a arătat la peste 500 de frați deodată în care cei mai mulți sunt în viață, iar unii au adormit. În urmă s a arătat lui Iacov. Iarăși nu ne spune în altă parte Scriptura că s ar fi arătat lui Iacov. Lui Iacov. Lui Iacov. Care Iacov? fratele Domnului, pentru că celălalt Iacov era unul dintre apostoli, nu? și care a fost unul din primii martiri așa

[17:44]lui Iacov, apoi tuturor apostolilor și după aceea spune el vorbind despre sine că s a arătat și lui. Așadar, vorbim despre de aceste arătări și vorbind cu ei vorbind despre ei tot lucrările privitoare la împărăția lui Dumnezeu. Și Domnul Iisus le spune ceva care era de mare importanță. Spune el să nu se depărteze de Ierusalim. Acuma, dacă

[18:23]Domnul Iisus le spune ucenicilor în în Evanghelie, știți că la sfârșitul evanghelilor există marea trimitere. Marea trimitere în care Domnul Iisus spune: „Mergeți în toată lumea ă propoviți evanghelia la orice făptură." Dacă ei ar fi luat lucrul acesta atunci, în momentul acela l ar fi luat de căpătâi și ar fi mers, cât succes vă vă vă spun eu, ar fi avut ei. Cât succes ar fi avut ei dacă imediat după ce primesc această poruncă s ar și înrola s ar și înat doi câte doi, așa cum ai fost ei înainte și ar fi mers să propovăduiască evanghelia. Cât succes credeți că aveau? Zero. Și știți de ce? Trebuiau să aștepte. Trebuiau să aștepte. Asta era secretul pe care Domnul Iisus Hristos li spune să l facă. Și spune că pe când se af poruncit să nu se depărteze de Ierusalim și să aștepte acolo făgăduința Tatălui pe care le a zis el: „Ați auzit o de la mine." Nu așa spune Domnul Iisus Hristos în Ioan. ne spune: „Vă este de folos să

[19:37]mă duc pentru că dacă nu mă duc nu vă voi trimite făgăduința Tatălui, nu voi trimite Duhul Sfânt. Și el ce va face Duhul Sfânt când va veni? va lua din ce este al meu și vă va învăța. Deci, Duhul Sfânt nu vorbește de la sine, ci vorbește ca să vă dați seama câtă unitate este în triunitate în această Treime sfântă. Câtă unitate indestructibilă este în dumnezeire. Domnul Iisus Hristos l a înălțat pe Fiul. Fiul i a dat slavă Tatălui. Duhul

[20:19]Sfânt care purcede de la Tatăl spune, îi ia toate cuvintele pe care Domnul Iisus și toate lucrurile pe care Domnul Iisus le a făcut și ni le descoperă. Există atâta armonie în trinitate încât ne putem să ne să ne uim de atâta bogăție, de unitate care se află și spune că ați auzit o de la mine și vorbește aice face o trecere în capitol în versetul 5 vorbim despre botezul pe care Ioan l a administrat ucenicilor, adică botezul cu apă. Dar voi spune că nu după multe zile veți fi botezați cu Duhul Sfânt. Și lucrul acesta s a întâmplat așa cum vom avea ă ocazia să

[21:10]vom vedea la ziua cinzecimii când Duhul lui Dumnezeu s a pogorât și atunce a început marea lucrare în biserica Domnului și au fost botezați cu apă, dar voi ă au veți fi botezați cu Duhul Sfânt. Acuma ă știți, apostolii, ca de altfel și noi toți aveau o problemă care o au mari evangheliști astăzi, marii vestitori ai cuvântului lui Dumnezeu, aceia de a ști vremurile

[21:43]și soracele, vremurile când Domnul Iisus Hristos are să vină, are să se întoarcă, pentru că asta este urmează după ce Domnul Iisus Hristos s a înălțat la cer și de la dreapta Tatălui și mijlocește pentru noi, iar la sfârșit va veni în același fel cum l ați văzut rigându se la cer. În același fel și ucenicii au vrut ei să știe lucrul acesta. Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou împărăția ca să știm și noi când se vor întâmpla lucrurile acestea. că se vor întâmpla acuma în anul 1982, în anul

[22:22]1916, în în când s a întâmplat, calcule peste calcule fac frații noștri și de multe ori și de cele mai multe ori și din toate ocaziile vor eșua indiferent cine va fi acela care va da o măcar o perioadă cât de cât așa aproximativă. Nu. Domnul Iisus, domnul Tatăl spune așa: "Toate lucrurile acestea au fost sub stăpânirea Tatălui, toate acestea. Dar voi aveți o altă misiune. Lasă astea,

[22:59]lăsați astea, nu vă interesează. cu voi am de făcut o lucrare. Începând din perioada aceasta când Duhul Sfânt se va coborî, voi îmi veți fi martori. Și în începe perioada de glorie a istoriei bisericii, de mare expansiune a lucrării Domnului Iisus Hristos prin puterea Duhului Sfânt. spune:

[23:30]"Voi veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt. De abia atunci veți primi o putere, pentru că Duhul Sfânt este și putere." Și dacă ne uităm în toate perioadele Vechiului Testament, în care arătarea Duhului este descoperită, este făcută cunoscut, ea este făcută având în în centrul puterii. Vă aduceți aminte de Ghedeon, vă aduceți aminte de Samson, de Efta, de Mai sunt cazuri în Scriptură în care Duhul Sfânt se pogora peste ei și le

[24:12]dădea așa o putere încât înfrângeau armatele dușmani. Era Duhul Sfânt care se pogora din când în când pentru anumite lucrări pe care le făceau oamenii lui Dumnezeu. Dar el nu era acolo. Duhul Sfânt ă nu era ă nu se pogorâse ca ca acum, în perioada aceasta când este cu noi și este în noi. Spune: „Voi veți primi și veți fi martori martori începând din Ierusalim.

[24:44]Ăsta este punctul de plecare al lucrării de misiune. Veți fi martori în primul rând în Ierusalim, după aceea se lărgește cercul în Samaria. Nu în Iudea și după aia Samaria la păgâni, la semipăgâni și după aia la păgâni până la marginile pământului. Și lucrul acesta se întâmplă și în zilele noastre pentru că lucrarea lui Dumnezeu nu s a încheiat. Și încă acest cuvânt e

[25:17]valabil și astăzi. Voi, adică noi, voi, noi vom primi o putere și vom fi martori. Martori aceea ce a făcut Dumnezeu în noi, martori în toată Iudea, Samaria și până la marginile pământului. De aceea ne rugăm noi pentru frații noștri care sunt misionari în toate părțile globului. Vedeți cât de mult s a extins lucrarea de misiune și tocmai lucrul acesta are în vedere împlinirea planului lui Dumnezeu, că el nu poate să vină până când nu va fi împlinit numărul

[26:05]deplin al neamurilor. Ăsta este motivul pentru care Dumnezeu întârzie ca să și ridice biserica sa până când nu se va împlini numărul de plini. al neamului și mai este probabil că Dumnezeu mai are încă lucrare de făcut în mijlocul națiunilor. Și acuma spune că ei au început să se uite la cer și pe când se uita spre cer spune că pe îi binecuvânta s a înălțat și foarte curios un nor i a

[26:44]acoperit. Norul acesta ne vorbește nouă de multe lucruri. Norul acesta este cel care acoperă slava lui Dumnezeu. Norul acela este cel care a însoțit poporul Israel în pustie timp de 40 de ani. Norul acesta era protecția lor, nu? Pentru că ziua era o arșiță cumplită acolo în deșert și Domnul era cu norul deasupra. Iar noaptea, ca să nu le fie frig, era un stâlp de foc. Protecția lui Dumnezeu era asupra

[27:28]poporului său timp de 40 de ani. Și de frig n au n au murit, nici de cald, nici de foame, nici de sete, nici de îmbrăcăminte. spune cuvântul Domnului. Ați dus voi lipsă de toate astea timp de 40 de ani. Picioarele nu s au umflat, încălțămintea în picioare nu s a învechit, hainele pe voi nu s au învechit. Cine poate să poarte haine timp de 40 de ani fără ca să nu se cunoască ceva vechime, să se uzeze, nu? Și totuși spune că 40 de ani a trebuit să poarte aceleași haine, nu? este ceva. Nu mai vorbim de mâncare. Ce o să mâncăm? Ce o să mâncăm? Și Dumnezeu a dat pâinea celor mari, pâinea care se pugoară din cer. Și foarte frumos spuneau că ei au

[28:29]început să stea cu ochii în sus. Așa știți, stăteau cu ochii în sus și a zis acei bărbați, probabil doi mesageri, doi îngeri ai lui Dumnezeu, că erau spune că doi îmbrăcați în alb și i a zis: „Bărbați galileeni." De ce le a zis bărbați galilei? Păi, mai toți erau pescari care erau din zona aia, nu erau de acolo. Că nu se adresează nu altora decât ucenicilor. Nu, nu mai erau alții acolo care să fie de față la înălțarea Domnului Iisus Hristos. Erau acei galilei, ca acei disprețui de toți ceilalți, acești galilieni, bărbați care stăteau cu ochii spre cer. spunea: "Acest Iisus, acest Iisus pe care voi l ați învățat, l ați văzut înălțându l la la cer,

[29:24]viam eu să vă mai Dar nu timpul este înaintat și voiam să mai fac așa o antiteză între cineva care ar fi vrut și el să fie înălțat mai presus decât Dumnezeu." găsim în istoria Vechiului Testament, găsim și iarăși în Noul Testament găsim pe cineva care ar fi vrut să fie și el înălțat mai presus decât Dumnezeu și spune:„Dar ai căzut din cer. Cum ai căzut din cer, Luceafăr, strălucitor, fiu al zorilor? Stăteai pe muntele lui Dumnezeu și ziceai: „Eu sunt Dumnezeu, dar ai fost aruncat în adânc. Potrivnicul, spune în cartea Apocalipsă, care se ridică mai presus decât ce este Dumnezeu. Dar Dumnezeu este unul singur și el înalță pe cine vrea și coboară.

[30:19]Pentru că vedem că înălțarea pune în antiteză ceva, pune în contrast ceva. Ce pune înălțarea în contrast? Smerenia. Smerenia. Cine vrea să fie înălțat, acela trebuie să fie smerit. Și noi știm că Domnul Iisus Hristos a fost smerit, ascultător până la moarte. De aceea spune Domnul ă apostolul Pavel în epistola către Filipeni, de aceea și Dumnezeu l a înălțat nespus de mult. Nespus de mult. Nici nu se poate o o un

[30:59]superlativ. este superlativul absolut care nu mai îngăduie nimic altceva. N a înălțat nespus de mult pentru ca în numele lui să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de ce sub pământ și de pe pământ și orice limbă să mărturisească. Și noi mărturisim astăzi că Domnul Iisus Hristos este Domnul și s a înălțat la cer, stă la dreapta Tatălui și va veni până își va pune pe toți vrăjmașii lui așternut picioarelor lui. Lucrul acesta va avea. Lucrul acesta va fi în viitor. Lucrurile încă nu s au împlinit. Dar deocamdată noi suntem astăzi aici, ne aducem aminte de Domnul Iisus Hristos, cel înălțat. în slavă și care î așteptăm să vină cu glorie. Și în seara aceasta vrem să i dăm toată închinarea, toată slava și toată cinstea care i se cuvine prin rugăciuni, prin cereri, cu mulțumiri. Așa ne învață Scriptura. Și Domnul să fie binecuvântat. Amin. Avem și motivele noastre de ăă rugăciune pe care le vom

[32:11]avea afișate. Vom avea și alte subiecte de rugăciune. Ne rugăm pentru țară, ne rugăm pentru ă că s au mai liniștit lucrurile. Acuma Dumnezeu ne a dat un conducător. Obligația noastră este să ne rugăm pentru cei înălțați în dregătorii. Să ne rugăm pentru conducători. Indiferent care a fost opțiunea unilor sau altora, noi suntem chemați ca unii care cunoaștem Scriptura să ne rugăm pentru toți oamenii. Amin.