Uneori tot ce ai de dat e o vorbă bună, o rugăciune sau o simplă încurajare – dar în mâna lui Dumnezeu, puținul tău poate schimba vieţi.
Pastorul Florian Dragomir pornește de la textul din Faptele Apostolilor 3 și ne arată cum Dumnezeu nu se limitează la a rezolva problemele de moment, ci doreşte să schimbe vieți din temelii. Povestea ologului de la Poarta Frumoasă devine o oglindă pentru fiecare dintre noi: uneori ne mulțumim cu puțin, dar Dumnezeu are în vedere mult mai mult.
Vei descoperi ce înseamnă să fii ajutat să ajungi la „poarta” potrivită, cum arată o întâlnire reală cu Hristos și de ce bucuria adevărată vine abia după ce accepți schimbarea pe care El o aduce.
Un mesaj practic despre credință, curaj și puterea de a dărui ceea ce ai, chiar dacă nu pare mult.
Mesaj înregistrat la data de 18 mai 2025 în Biserica Antiohia.
Vino să ne închinăm Creatorului împreună!
- Duminică dimineața: 10:00-12:00
- Duminică seara: 18:00-19:30
- Joi seara: 18:00-19:30
Biserica Creștină ANTIOHIA
- Web: http://antiohia.ro
- Locație: Episcopul Radu 53-33, București
- Hartă: https://maps.app.goo.gl/gozNM2esvCkG8uTr9
Pasaje biblice menționate în această predică: Faptele Apostolilor 3:1-11, Psalmul 55:17, Faptele Apostolilor 14, Psalmul 51:5, Faptele Apostolilor 4:22, Marcu 2, Marcu 13:1, Psalmul 100:4, Faptele Apostolilor 4, Faptele Apostolilor 4:19, Faptele Apostolilor 4:12
Transcriere
[0:00]Aș vrea să citim din cuvântul lui Dumnezeu din Fapte la capitolul 3, primele 11 versete, fapte 3, pagina 1058, în cuvântul lui Dumnezeu, care spune așa: Petru și Ioan se suiau împreună la templu la ceasul rugăciunii. Era ceasul al nouălea. Acolo era un omolog din naștere care era dus și pus în toate zilele la poarta templului numită frumoasă, ca să ceară de milă de la cei ce intrau în templu. Omul acesta când i a văzut pe Petru și pe Ioan că voiau să intre în templu, le a cerut milostenie. Petru, ca și Ioan, s a uitat țintă la el și a zis: „Uită te la noi." Și el se uita la ei cu luare aminte și aștepta să capete ceva de la ei. Atunci Petru i a zis:„Argint și aur n am, dar ce am îți
[1:02]dau în numele lui Iisus Hristos din Nazaret, scoală te și umblă." L a apucat de mâna dreaptă și l a ridicat în sus. Îndată i s au întărit tălpile și gleznele. Dintr o săritură a fost în picioare și a început să umble. A intrat cu ei în templu, umblând, sărind și lăudându l pe Dumnezeu. Tot norodul l a văzut umblând și lăudându l pe Dumnezeu. Îl cunoșteau că era cel ce ședea la poarta frumoasă a templului ca să ceară de pomană. Și s au umplut de uimire și de mirare pentru cele ce i se întâmpleră. Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot norodul mirat a alergat la ei în pridvorul zis a lui Solomon. Ne oprim aici cu citirea cuvântului și vedem că în primul verset ni se descoperă, ni se identificăm primele personaje ale acestei întâmplări și anume ă Petru și Ioan și vedem care
[2:05]era acțiunea lor, care este scopul lor. Ei mergeau, spune cuvântul lui Dumnezeu, la templu ca să se roage în ceasul al nouălea. Cunoaștem din cuvântul lui Dumnezeu că evreii aveau trei perioade principale de rugăciune și acestea știm și din Vechiul Testament că exista și un om care se ruga de trei ori pe zi. Știm despre cine este vorba? Despre Daniel ni se spune cuvântul lui Dumnezeu. Pe de altă parte și David în Psalmul 55 versetul 17 amintește aceste perioade și spune seara dimineața și la amiază oftez
[2:47]și gem și el va auzi glasul meu. Oftez și gem implică rugăciune adresată lui Dumnezeu. Așadar, evreii care doreau să urmeze aceste perioade de timp pentru rugăciune se rugau la ceasul al treilea, al șaselea și al nouălea, care reprezintă în timpul nostru sau în orele noastre ora 9:00 dimineața, ora 12:00 și ora 3:00 după amiaza, ora 15:00.
[3:21]Dacă ne uităm și facem o analogie, vedem că și Domnul Iisus Hristos a fost răstignit între aceste perioade de timp. Domnul Iisus Hristos a fost răstignit, ne spune cuvântul lui Dumnezeu la ceasul al treilea. La ceasul al șaselea spune cuvântul că s a făcut o un mare întuneric de pământ până la ceasul al nouă lea când Domnul Iisus Hristos și a a murit. Vedem aice pe Petru și pe Ioan și deseori îi vedem pe acești doi ucenici ca și o echipă.
[3:56]Ne amintim că acești doi ucenici au fost cei care s au dus la mormânt la Domnulus, la mormântul Domnului Iisus Hristos să se convingă că Domnul a înviat și că nu mai este acolo. Amândoi aveau câte un frate. Știm că Petru îl avea pe frate pe Andrei, Ioan îl avea ca frate pe Iacov. Și toți aceștia trei erau pescari și lucrau împreună. Dar între Petru și Ioan se pare că a fost o a existat o legătură mai strânsă. Ne amintim că întâmplarea pe care ne este relatată în Evanghelii despre schimbarea la față a Domnului nostru Iisus Hristos, Domnul Iisus Hristos ia cu el atunce pe Petru, pe Iacov și pe Ioan. Așadar, cei doi, observăm din cuvântul lui Dumnezeu că erau buni prieteni și în această întâmplare se duceau la templu ca să se roage și Dumnezeu este gata să facă ceva
[5:02]extraordinar prin ei. Vedeți? La fel și ca și atunci și astăzi, Dumnezeu este gata să facă ceva extraordinar cu frații și surorile care vin la adunare, să se închine, să îi aducă laude lui Dumnezeu. Aceștia sunt oamenii de care Dumnezeu dorește să se folosească. În versetul 2, autorul epistolei, autorul faptelor apostolilor, care este cine a scris faptele apostolilor? La surori aș vrea să să aflu răspunsul la Luca. Da, Luca. Luca a
[5:46]scris și cartea Faptele Apostolilor pe lângă Evanghelia lui. Deci în cap în versetul 2, Luca ne prezintă și al doilea personaj, al treilea de fapt al acestei întâmplări și anume ologul acesta. Nu ni se dă numele acestuia, nu ni se spune nimic despre trecutul lui decât faptul că s a născut olog. era din naștere și că era adus la templu de cineva ca să cerșească în fiecare zi.
[6:22]Despre el nu ni se mai spune nici după vindecare după această întâmplare, ci vedem aice că și observăm în cuvântul lui Dumnezeu că a fost prima minune care are loc după coborârea Duhului Sfânt. Știm din cuvântul lui Dumnezeu că acest om n a fost singurul olog care a fost vindecat. Domnul Iisus Hristos cât a fost pe pământ în lucrarea și misiunea pe care a avut o, ne spune cuvântul că a vindecat mulți ologi. Ba mai mult, în faptele apostolilor la capitolul 14 citim și că Pavel a mai vindecat un oloc din naștere în Listra. Însă dacă ne uităm, vedem că această întâmplare ne vorbește de planul de mântuire a lui Dumnezeu. Versetul 2, recitesc, spune: Acolo era un olog din naștere care era dus și pus în toate zilele la poarta templului numită frumoasă, ca să ceară de milă de la cei ce intrau în templu. Vedeți, acest om nu
[7:22]venea singur la templu, ajutat de niște cârje sau într un cărucior. Da. Și nu știu câți dintre noi realizăm cât de greu era în acea perioadă ăă să te deplasezi dacă aveai o astfel de de problemă. Vedeți? Legislația românească care se aliniază cu legislația europeană cere ăă într o oarecare măsură să ajute și
[7:56]solicită și ajută într o oarecare măsură persoanele cu dizabilități. Trebuie să existe rampe la instituții, trebuie să cum avem și noi lift la Institutul Timoteus. Există în parcări, ați văzut pentru persoanele cu dizabilități care pot să conducă există locuri special amenajate pentru parcare cât mai aproape de intrarea în acele
[8:24][Muzică] instituții sau malluri. Ați văzut și chiar în parcările magazinelor. Însă în acele vremuri, ca un astfel de om să se deplaseze, trebuia să ceară ajutorul prietenilor, rudelor, vecinilor sau altor persoane ca să l ducă la locul acela unde trebuia să cerșească. De ce cerșea? pentru că singur nu putea să se întrețină, nu putea să muncească având acest handicap și probabil că era cărat de oameni într un
[9:04]pat sau ceva de genul acesta. Vedeți? Întrucât în versetul 7, atunci când are loc minunea, ni se spune despre el că i s au întărit tălpile și gleznele, deducem de aici că el avea o problemă cu aceste părți ale corpului, gleznele și tălpile, o malformație probabil din naștere care împiedicau pe acest om să se deplaseze și să meargă. Așadar, el trebuia să fie cărat. Dar de ce la templu? De ce îl găsim la
[9:44]templu? Vedeți? Și și atunci ca și acuma pe la biserici vedem oameni care stau la porțile bisericii la intrare și cerșesc. pentru că ăă cerșetorii stăteau, se strângeau acolo unde sunt oameni și în special dacă în vremea aceea dacă mergeai la sinagogă și la templu era acea lege a lui Dumnezeu ca să nu existe săraci în în poporul evreu. Așadar și pe de altă parte mai erau și oameni care dădeau la cei nevoiași cu gândul de a fi văzuți și să se vadă cât de generoși ă erau. Așadar,
[10:31]ologul acesta stătea, ne spune cuvântul lui Dumnezeu și cerșea la poarta templului numită frumoasă. Cunoaștem și pilda pe care Domnul Iisus Hristos o spune cu bogatul și Lazăr și Lazăr era sărac stătea și cerșea la poarta casei lui. Pe de altă parte, mai vedem și că orbul Bartimeu, care l a întâlnit pe Domnul Iisus Hristos, probabil că stătea la poarta cetății la ieșirea din Ierihon, acolo unde era un flux mare de oameni și putea să găsească oameni generoși care să îl să i dea bani. Acest olog ne spune cuvântul lui Dumnezeu că era olog din naștere și vedeți este o reprezentarea fiecăruia dintre noi și nu i se dă numele, dar putem să ne punem fiecare dintre noi numele în dreptul lui. Noi ca și credincioși, frați și surori, suntem chemați să umblăm așa cum Domnul Iisus Hristos a umblat. Și dacă
[11:36]suntem sinceri cu fiecare dintre noi, recunoaștem că uneori ne este greu să umblăm așa cum Domnul ne cere. Psalmistul în Psalmul 51 cu versetul 5 spune așa: "Iată că sunt născut în nelegiuire și în păcat m a zămislit mama mea." Toți suntem ologi din punct de vedere spiritual. Ne naștem cu împăcat, ne naștem cu această fire păcătoasă. Acest om ne spune cuvântul lui Dumnezeu că nu umblase [Muzică] în capitolul 4 cu versetul 22 când Petru și Ioan explică minunea liderilor religioși care îi trag la răspundere pentru ceea ce au făcut spun căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare avea mai bine de 40 de
[12:32]ani. Acest om nu umblase de mai bine de 40 de ani. Și în gândirea ă din acea vreme a evreilor, 40 de ani reprezenta o generație întreagă și el este o imagine a fiecăruia dintre noi, incapabili să ne ăă să ne apropiem de Dumnezeu prin forțele noastre proprii. Suntem ologi spirituali, așa cum spuneam, ținuți departe de prezența lui Dumnezeu la poarta templului, cum stătea acest om. Dar vedeți, vestea bună pe care o avem este că am ajuns în la poarta frumoasă,
[13:20]acel loc de întâlnire cu Hristos, cu Duhul lui Dumnezeu, singurul care poate să ne ridice din starea aceasta de păcat. Știți ce este interesant? Omul acesta era dus în fiecare zi la poarta templului și cu toate acestea el totolog rămânea. A ajunge într un loc sfânt, să i zic, sau aproape de un loc sfânt nu înseamnă neapărat și o întâlnire reală cu Dumnezeu. La fel și astăzi. Vedeți, sunt oameni, El era ajutat, spuneam aici, să ajungă în apropierea templului. Și astăzi sunt oameni care nu pot să găsească drumul către Hristos decât dacă sunt ajutați de alți oameni, sprijiniți,
[14:10]încurajați să l găsească pe Domnul nostru Iisus Hristos. Ne amintim și de întâmplarea din Marcu la capitolul 2 când un om olog era a fost purtat de patru prieteni pe o targă și dus la Domnul Iisus Hristos. N au putut să intre pe ușă, n au putut să intre pe fereastră și au trebuit să spargă acoperișul casei în care se afla Domnul Iisus Hristos. Și perseverența acestora și credința lor au dus la vindecarea omului. Vedeți? Așa cum spuneam, adevărul este că de multe ori oamenii nu pot să ajungă la Domnul Iisus Hristos decât dacă sunt călăuziți de cineva dintre de noi. Și fiecare dintre noi putem să fim acil mijlocitor, așa cum am auzit și mai devreme, sau acel prieten cu targa care să ă aducem pe cineva mai
[15:05]aproape de mântuire. Ni se spune că acest om stătea la poarta templului numită frumoasă. În anul 37 înainte de Hristos, Irod cel Mare ne spune istoria că ocupă templul lui care era fusese reconstruit de Zoro Babel. Iar în lupta în urma luptelor care au avut loc atunce, o parte din templu a fost ăă incendiat și pentru a ajunge renumit și pentru a se pune bine cu poporul evreu, Irod a ordonat o restaurare a templului și a ieșit ceva frumos pentru că la un moment dat ne amintim că chiar și unii din ucenicii erau uimiți și de frumusețea templului. În Marcu la capitolul 13 cu versetul 1 ne spune așa: Când a ieșit Iisus din templu, unul din ucenicii lui i au zis: „Învățătorule, uită te ce pietre și ce zidiri. Probabil că arăta frumos, impunător acel templu. Vedem aici în cuvântul lui Dumnezeu știm că existau și niște reguli de a intra în templu. Biblia ne spune că
[16:20]cei care erau ologi, care aveau anumite probleme, nu puteau, n aveau voie să intre. La fel cum și noi, frați și surori, și putem să facem o analogie, nu putem să intrăm în în cer cu păcatele noastre. Ce spune cuvântul lui Dumnezeu? Nimic întinat nu va intra în cer. Trebuie să fim mântuiți aici pe pământ de păcatele
[16:54]noastre. Și așa cum aminteam, fiecare dintre noi avem nevoie de puterea Domnului Iisus Hristos și de vindecarea pe care doar Domnul Iisus Hristos o aduce pentru a ne elibera de păcatele noastre. Dar vedeți, Dumnezeu nu vrea doar să ne ușureze de durerea noastră pe care o avem. El vrea să ne vindece complet, să putem să trăim în prezența lui Dumnezeu, nu doar la marginea prezenței lui Dumnezeu, așa cum trăia acest ăă olog la
[17:30]ușa templului. Vedeți, acest exemplul acestui om descrie și atitudinea și situația multor oameni care vin de multe ori la adunare, vin la biserică, dar rămân la distanță de Dumnezeu. sunt aproape de lucrurile sfinte, dar n au avut niciodată o întâlnire personală cu Domnul Iisus Hristos sau cu Dumnezeu pentru care să le transforme viața. Prezența ta într un
[18:08]loc de închinare, într un loc de rugăciune, nu înseamnă automat și o prezență și o părtășie reală cu Dumnezeu. Să nu ne păcălim singuri. Pentru a avea o părtășie reală cu Dumnezeu. Trebuie să avem avem nevoie de o inimă schimbată și atinsă de Dumnezeu și de Domnul Iisus Hristos. Dacă citim în context, vedem că această întâmplare a avut loc cam la 50 de zile de la învierea Domnului nostru Iisus Hristos. și evenimentele care au avut loc la vindecarea acestui iolog au în loc, așa cum spuneam, într un [Muzică] într un timp foarte scurt de la evenimentele care s au petrecut cu Domnul Iisus Hristos pe acest pământ și de la lucrarea Domnului Iisus Hristos, o lucrare vizibilă care a avut loc în Israel, timp în care toți din Israel auziseră despre Domnul Iisus Hristos și despre despre minunile pe care el le
[19:17]făcuseră și despre moartea pe care el a avut o. Ăă este foarte probabil ca acest olog care stătea la poarta templului să fie auzit de de Domnul Iisus Hristos. Poate chiar l a văzut pe Domnul Iisus Hristos trecând când Domnul intra și ieșea din templu sau când era în prin zona aceea. Poate chiar a sperat în inima lui că Domnul Iisus Hristos se va opri să l vindece și pe el așa cum a vindecat alți bolnavi. Dar vedeți o cât de tragic a fost pentru acest om să treacă Domnul pe lângă el și să nu l ă să nu fie atins de el. Dar vindecarea acestui om n a avut loc în timpul vieții Domnului Iisus Hristos, ci după învierea lui, prin
[20:14]puterea numelui său, prin intermediul ucenicilor. Și vedeți, acest lucru ne arată că lucrarea Domnului Iisus Hristos continuă prin biserica lui, prin ucenicii pe care Domnul îi formează. Și ne mai spune ceva, că Dumnezeu are un timp al lui de vindecare pentru fiecare dintre noi. Poate, așa cum spuneam, acest om așteptat o minune când Domnul Iisus Hristos a trecut pe lângă templu, dar ziua hotărâtă de Dumnezeu pentru vindecarea acestui om a fost alta și a fost o zi glorioasă pentru el, așa cum ă ne spune cuvântul lui Dumnezeu. Așadar, acest om stătea să cerșească și urmărea cu privirea către cine să se uite. Știm și noi că atunci când treci pe lângă o persoană care cerșește, dacă nu vrei să interacționezi cu acea persoană, încerci să nu te uiți la el și să treci pe lângă. Și acest om în fiecare zi căuta pe cineva la care să se uite ca să
[21:30]primească ceva. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că Petru și Ioan s au uitat fix la el și i au zis: „Uită te la noi." Și este un moment important pentru acest om. Dacă ne aducem aminte, Saul din Tars a fost convertit atunci când a văzut, când a privit o lumină care ăă i a apărut și când a văzut a auzit glasul Domnului Iisus Hristos, tâlharul de pe cruce a privit către Domnul Iisus Hristos și privirea aceasta i a schimbat viața. O privire care aduce
[22:11]viață. Și aice vedem acest lucru și sunt mulți oameni care nu se întorc la Domnul Iisus Hristos pentru că nu privesc către El, către Domnul. privesc către alți credincioși, privesc către alți slujitori ai lui Dumnezeu, dar nu privesc direct către [Muzică] Dumnezeu. Probabil și cu siguranță acest om a fost ignorat de mulți care treceau pe la templu. La fel cum dacă ne amintim din pilda samariteanului milostiv, acel om care a căzut între tâlhari a fost ocolit de preot și de
[23:02]levit. Dumnezeu însă, vedeți, vrea toată atenția noastră. Acești Petru și Ioan îi spun: „Uită te la noi. Trăim într o lume în care suntem distrași cât mai tot mai mult și ne uităm în toate direcțiile și mai puțin către Domnul nostru Iisus Hristos. Versetul 5 spune: "El se uita la ei cu luarea aminte și aștepta să capete ceva de la
[23:34]ei. Acest om aștepta să primească câțiva bănuți, dar Dumnezeu pregătise pentru el o schimbare mult mai mare și mai dramatică pentru el și cu un deznodământ mult mai fericit decât aștepta el. Așteptările lui erau mici, dar Dumnezeu dorește să i ofere mult mai mult. Omul stătea cu mâna întinsă, spune aice. Dar Petru îi spune: „Argint și aur n am, dar ce am îți dau." Vedeți, Dumnezeu nu ne cere să dăm ceea ce nu avem, ci ceea ce Dumnezeu ne a dat la dispoziție și ne a pus la dispoziție. Oare ce gânduri o fi avut acest olog când Petru și Ioan i au spus: "Au argint și aur n am." Păi și atunci
[24:28]de ce te ai mai oprit în dreptul meu să mi dai speranțe? Nu. Cam așa e. a încă un creștin care vine să mi dea un tractat în loc să mi dea niște bani pentru ăă nevoile mele. Și într un fel așteptările lui poate parcă au fost năruite atunci când i au dat această expresie. Aș vrea să vă întreb, frați și surori, ce avem noi de dat? Și vedeți că de multe ori avem această tendință să așteptăm până vom avea
[25:02]mult și din punct de vedere material și spunem atunci voi putea să dau când o să am și eu din belșug atunci pot să dau și eu la la alții. Amintiți vă atunci când Domnul Iisus Hristos a hrănit mulțimile și i au întrebat pe uceniciți le voi de mâncare ce aveți? Păi, Doamne, n avem nimic decât cinci pâini și doi pești pe care îi avea un băiețel. Ce a făcut Domnul Iisus Hristos? Aduceți la mine ceea ce aveți. El a binecuvântat și din binecuvântarea pe care Domnul a făcut o a putut să hrănească o mulțime de
[25:43]oameni. Vedem aicea că și noi ăă ne concentrăm de multe ori pe problemele fizice pe care le avem. Acest om avea o problemă fizică. Însă răspunsul într un fel și continuarea pe care o primește acest om este rezolvarea problemelor spirituale ale lui. Întrebarea pentru noi astăzi, frați și surori, vedem aice puterea lui Dumnezeu care a făcut să vindece pe acest om. Și întrebarea este această putere a lui Dumnezeu este și în noi astăzi? Este prezentă și în viața noastră? Puterea aceasta care vindecă, care aduce, care transformă, care dă viață? Duhul Sfânt al lui Dumnezeu este puterea aceasta care transformă. Și Dumnezeu a lăsat în fiecare dintre noi această putere. O vedem în viața noastră. Conform versetului 16, observăm aici că acest om a avut
[26:53]credință la vindecarea, la fel și în vindecareaului din Listra. Spuneam, cuvântul spune că Pavel s a uitat țintă la el și fiindcă a văzut că are credință să fie tămăduit, amândoi acești teologi care sunt prezentați în cartea Faptelor Apostolilor au avut credință. Versetul 7 ne spune: "Lu apucat de mâna dreaptă și l au ridicat în sus." Și poate acest om or fi o fi zis: "Aș vrea să mă ridic, dar nu știu cum, că eu toată viața nu m am ridicat. Nu m am ridicat. Nici nu știu, nici nu pot să mă ridic. Dar vedem că au avut loc o minune deosebită aici. Pe lângă
[27:36]vindecare, acest om a primit și puterea și coordonarea de a și să și folosească mușchii. Știm că persoanele care stau imobilizate mult timp după un accident sau după o traumă au nevoie de de mult timp ca să ă să învețe să meargă din nou și este un drum lung și anevoios și trebuie să se chinuie și să ă facă tot felul de terapii și de de recuperări și este uimitor cum Dumnezeu prin această minune a dat și vindecare, dar i a dat și abilitatea de a merge. Nu doar să meargă și ne spune cuvântul lui Dumnezeu aice, ci să intre în templu. Și cum intra? Sărind de bucurie. Păi, gândiți vă un om care de abia mă gândeam la acea la cum când cum se naște puiul de căprioară sau așa când face câțiva pași și după aia îl vezi că începe să sară și să țopăie. Ceva de genul acesta a fost și la acest om.
[28:48]Dacă am fost mântuiți de Domnul Iisus Hristos, dacă am trecut prin poarta frumoasă la care El stătea acolo și putem să umblăm pe calea lui Dumnezeu, n ar trebui să fim și noi plini de bucurie, așa cum era și acest om care spunea acolo că lăuda pe Dumnezeu. Bucuria aceasta trebuie să fie vizibilă în viața noastră. Frați și surori, Psalmul 100 cu versetul 4 spune așa: Intrați cu laude pe porțile lui, ăă intrați cu cântări în curțile lui, lăudați l și binecuvântați i numele, căci Domnul este bun, bunătatea lui îți ține în veci și credincioșia lui din neam în neam. Versetul 9 spune că tot norodul îl știau și l au văzut umblând și lăudând pe Dumnezeu. Îl cunoșteau că este cel ce stătea la poarta frumoasă a templului ca să ceară de pomană. Toți îl știau. Nu puteai să treci pe lângă poarta aceasta fără să dai de el și fără să poate să l auzi spunândți mi și mie. Fie vă milă sau eu
[29:55]știu ce alte cuvinte folosea acest om. Oare de ce a îngăduit Dumnezeu și de ce Petru și Ioan au făcut această minune? Cred că au făcut această Petru a făcut această minune ca să poată să propovăduiască Evanghelia. A fost un moment prielnic după vindecare ca să propovăduiască Evanghelia. Și cuvântul lui Dumnezeu ne spune că în capitolul 4 că 5000 de oameni s au adăugat sau că erau numărul credincioșilor atunci. De ce Domn De ce a îngăduit Dumnezeu să facă să se facă această minune? ca oamenii să creadă că Domnul Iisus Hristos poate să să ierte păcatele.
[30:47]Vindecarea fizică acestui om a fost temporară, dar cel mai important lucru la orice vindecare este vindecarea spirituală. Ce a făcut Petru când oamenii au început să vină spre el? spre ei a început să le vestească cuvântul, să le spună despre Domnul Iisus Hristos. Nu vă uitați la noi. Nu noi, nu prin puterile noastre, ci numele lui Iisus Hristos l a vindecat pe acest om. Acel Iisus pe care voi l ați
[31:23]răstignit, spune acolo, și sunteți responsabili de moartea lui, dar Dumnezeu vă mai dă o șansă. Vedeți? Întreg scop al acestei vindecări a fost să ca oamenii să audă mesajul că Domnul Iisus Hristos poate să ierte păcatele. Versetul 19 spune: „Pocăiți vă dar și întoarceți vă vă la Dumnezeu pentru ca să vi se ierte păcatele." Mesajul este clar și pentru noi, pentru fiecare dintre noi astăzi. Suntem despărțiți de Dumnezeu datorită păcatelor noastre, dar puterea Domnului Iisus Hristos este încă prezentă astăzi.
[32:08]Capitolul 4, versetul 12. Este un verset frumos care spune: "Înimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți." Nu există nicio religie, nu este niciun om în care putem să fim mântuiți decât prin Domnul nostru Iisus Hristos. Și în încheiere aș vrea să ne uităm ce am putea să sau câteva aplicații practice pe care putem să le cu care să plecăm în această seară de aice. În primul rând, frați și surori, haideți să dăm mai departe ceea ce Dumnezeu ne a dat, chiar dacă nu este ceva material. Petru și Ioan n au avut bani ca să i dea
[32:57]acestui om, dar au dat ceea ce au avut și anume prezența Domnului Iisus Hristos în viața lor. Într o lume în care suntem presați de multe ori de și din punct de vedere financiar și poate obosiți emoțional, Dumnezeu ne cere să dăm altora ceea ce avem și noi. Poate o vorbă bună, o încurajare, o rugăciune pentru ă cei de lângă noi și haideți să ne gândim în săptămâna care ne stă înainte. Cui putem să oferim în această săptămână o încurajare spirituală? Să fim acel om care poate să l aducem, acel prieten cu targa, să fim acel mijlocitor în care să i aducem la să l invităm la adunare, să i spunem mărturia noastră personală. Apoi să nu ne mulțumim cu soluții de moment pentru că Dumnezeu vrea să ne transforme viața. Vedeți? Acest olog
[33:59]cerea ceva puțin, o milostenie pentru o zi, dar Dumnezeu l a ridicat, i a dat vindecare și i a schimbat viața complet. Dumnezeu vrea să facă mai mult pentru fiecare dintre noi și să nu cerem lucruri mărunte pentru noi. Vrea să ne vindece inima, vrea să ne schimbe prioritățile și să ne umple cu adevărat viața din punct de vedere spiritual. Și apoi haideți să în al treilea rând să fim prezenți acolo unde Duhul lui Dumnezeu lucrează. Ologul era zilnic la această poartă frumoasă a templului. Nu intra, dar era aproape. Și a fost exact acolo când harul lui Dumnezeu a venit. La fel și noi. Dumnezeu poate să lucreze, așa cum spuneam la început, ă prin
[34:56]noi atunci când suntem la părtășie, când suntem în casa lui Dumnezeu, când venim să ne rugăm și ă să stabilim un timp special de părtășie cu Dumnezeu, chiar dacă este dimineața, cât 10 15 minute sau haideți să venim înaintea lui Dumnezeu, să venim regulați la biserică, la adunare. Nu doar duminică dimineața când vin cei mai mulți, dar să venim și seara și joi și nu știm în ce zi harul lui Dumnezeu va face ceva extraordinar în viața noastră. Domnul să ne binecuvânteze. Domnul să ne ajute să fim niște mijlocitori care să aducem pe alți oameni la credință și să ne binecuvânteze. Amin.