Când Dumnezeu îți rescrie povestea (Florian Dragomir)

[0:00]Vedeți, noi suntem tentați să ne uităm la oameni și să i catalogăm după trecutul lor. Ce greșeli au făcut, ce spune lumea despre ei, care este reputația lor și le punem o etichetă, nu i așa? Așa facem de obicei. Însă Dumnezeu, vedem că și citind cuvântul lui Dumnezeu, observăm că Dumnezeu se uită la inima omului și la chemarea și la planul pe care Dumnezeu îl are pentru omul respectiv. De aceea în Biblie vom găsi oameni care au început prosti să spunem cu stângul în viața lor, dar Dumnezeu s au folosit de ei într un chip deosebit. Și

[0:45]în această dimineață o să ne uităm la viața unui judecător din Israel și la IFTA. Și viața lui Efta este o astfel de viață, o viață marcată de respingere. din partea oamenilor, dar de restaurare din partea lui Dumnezeu. O viață marcată de rușine din partea oamenilor, dar și de o chemare, de pierdere și de biruință și de un astfel de om s a folosit Dumnezeu într un chip deosebit. Iftta ne arată că Dumnezeu poate să ia un om pe care oamenii îl aruncă, îl resping și să îl transforme într un instrument de salvare pentru popor.

[1:35]Vedeți, vom vedea în această dimineață că viața, că începutul unui sau trecutul unui om nu ăă este verdictul final. Și o să avem o întrebare pe care ăă o s o găsim în această dimineață. Ce facem cu Dumnezeu atunci când El ne cheamă? Când ne cheamă la El? Îl vrem doar ca ajutor în viața noastră sau îl vrem și ca Domn în viața noastră? Să domnească pentru peste viața noastră, peste deciziile noastre, peste gândurile noastre. Aș vrea să ne uităm și să citim, o să citim și o să parafrazăm capitolul 11 din Judecători, din cartea Judecători.

[2:27]Și primul verset din cartea Judecători începe așa, pagina 274, în cuvântul lui Dumnezeu, judecători capitolul 11 spune așa: IFTA Galaaditul era un om viteaz. El era fiul unei curve. Galaad născuse pe Efta. Și vedem aice că textul începe cu un om viteaz, dar următoarele cuvinte este un fel de dar sau însă. Și dacă ne amintim în cuvântul lui Dumnezeu, mai găsim un astfel de om în despre Naaman. Ni se

[3:14]mai spune în doi împărați la capitolul 5, ce ni se spune despre Naaman, că era un om tare și viteaz, dar era lepros. Două afirmații puse una lângă alta. curajul, vitează și rușinea că era fiul unei curve. Un statut impresionant, dar avem și o pată dureroasă asupra acestui om și vom vedea în continuare.

[3:47]În ochii oamenilor, a doua o anulează pe prima, dar în ochii lui Dumnezeu, prima afirmație este adevărul care va ieși la iveală și vom vedea asta în viața lui Ifta. Vedeți ce este ciudat și așa facem și noi și trebuie să recunoaștem, IFTA este judecat nu pentru faptele lui, ci pentru trecutul lui. Ceva pentru care o vină pe care el nu era a lui. Nu el a decis care să i fie părinții.

[4:26]Și așa se întâmplă și în viața noastră și în viața oamenilor. eticheta pe care ne o pun oamenii poate să fie un criteriu de excludere a noastră din anumite grupuri din societate. Ca să înțelegem contextul, Efta și familia lui erau din partea de est a Iordanului în ținutul Galaadului. ținutul acesta când poporul lui evreu au ieșit din Egipt și urmau să intre în cala în țara promisă, triburile lui Ruben și Gad și jumătate din seminția lui Manase au cerut voie lui Moise ca să rămână în aceste ținuturi, pentru că erau aveau câmpii mănoase, ei aveau multe turme și erau prielnice pentru ei. Și Moise le a dat voie și s au așezat acolo aceste seminții. Și această Galaadul era numele acestui ținut al acestor două seminții și jumătate, dar era și numele unui om. E E o coincidență. Avea și denumire de ținut, dar este și numele unui om. Și uitați care era situația. Tata lui Ifta când a

[5:48]fost tânăr a avut o relație cu o femeie. Cuvântul lui Dumnezeu aice o numește și este același apelativ pe care îl găsim și la Rahav. Iefta, așadar, când s a născut din această femeie, din această mamă a lui, a fost considerat nelegitim. Apoi tatăl lui IFTA s a s a căsătorit cu o altă femeie și din relația cu această

[6:21]nouă femeie au avut au reieșit alți copii care erau mai mici decât IFTA. Când tatăl lui Efta a murit, frații lui mai mici au spus așa: "Nu împărțim moștenirea cu tine. Ești fiul uneu alte unei alte femei." Și l au alungat din familia lor. Vedem, citim în versetul 2. Nevasta lui Galaad i a născut fii, care făcându se mari, au izgonit pe Efta și i au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa Tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei. și l vedem pe Efta că este alungat de propria familie. Nu primește moștenire, nu primește loc, nu primește drept în familia aceasta. Și poate sunt persoane în această dimineață care se regăsesc în această situație a acestui Efta. Poate au fost excluși sau alungați de familie, poate de cei apropiați, poate din cauza unor trecutului lor sau din cauza unor

[7:30]greșeli pe care le au făcut. Vreau să vă spun în această dimineață și vedem din cuvântul lui Dumnezeu în această dimineață vom vedea că Dumnezeu nu te respinge. Chiar dacă oamenii te resping, Dumnezeu nu te respinge indiferent de ceea ce faci. dacă tu vii la el cu pocăință. Versetul 3 spune așa: Efta a fugit de la frații lui și a locuit în țara Tob, undeva la granița cu Siria. Și acolo

[8:05]spune cuvântul lui Dumnezeu că Efta a strâns în jurul lui niște oameni fără căpătâi. Expresia aceasta tradusă în română fără căpătâi nu redă perfect ideea ebraică, care ar putea să însemne și oameni săraci, oameni fără posibilități, da, oameni poate excluși de familie, așa cum era și IFTA. Numele Ifta înseamnă Dumnezeu va elibera sau Dumnezeu va deschide. Și chiar asta ajunge Ita să devină un

[8:45]salvator, un eliberator al poporului. El este fratele alungat și disprețuit din cauza nașterii lui. Iefta observăm aice că fuge din cauza unei dispute de moștenire averii. Să ne amintim Iacov de ce a fugit de la familia lui? Tot din cauza tensiunilor legate de dreptul de întâi născut și de moștenire. Nu Iosif de ce a fost separat de frații lui? Tot datorită faptului că era născut dintr o altă mamă decât ceilalți frați și a existat acolo gelozie. Iacov însă devine un salvator. Iosif devine un salvator pentru poporul evreu. Domnul Iisus Hristos, frați și surori, este salvatorul nostru. De aceea, înainte de a merge mai departe în această dimineață, aș vrea să observăm din viața lui din viața lui Efta, că IFTA este un tip al Domnului nostru Iisus Hristos și vom vedea de ce. Versetul 3 spune așa: "Niște oameni fără căpătâi s au strâns la Efta și făceau plimbări cu el.

[10:01]Așa cum spuneam, în jurul lui s au strâns niște oameni poate săraci, datornici, nemulțumiți de diferite categorii sociale și el le a devenit căpetenie. Aș vrea să vă întreb, dacă ești într o astfel de situație ca acești oameni, cum poți să faci să supraviețuiești, să ți câștigi existența? Nu cred că se duceau la arat și să facă să muncească pe la stăpâni. spune că făceau plimbări cu ei, cu el. Și aice, frați și surori, nu cred că Ift și cu oamenii lui se duceau să se plimbe prin parc sau să se ducă pe la mall, să se uite pe la magazine. Nu, nu făceau plimbări de astea. Ce înseamnă că ieșeau cu el? Probabil ieșeau la vânătoare, nu? Ca să și câștige existența și să aibă ce mânca. sau ieșeau să facă anumite raiduri și să prădeze pe dușmanii din apropiere. Asta ne amintește de David. În 1 Samuel, la capitolul 22 versetul 2 scrie că toți

[11:11]care se aflau în nevoie ne spune despre David, care aveau datorii sau care erau nemulțumiți s au strâns de la el și el a ajuns căpetenia lor. Astfel s au unit cu el aproape 400 de oameni și ulterior vom vedea că numărul acesta crește. spune despre 600 și tot așa. Și David, ca să supraviețuiască el împreună cu o așa mulțime de oameni, ce făceau? Ieșeau la raiduri împotriva dușmanilor. În 1 Samuel, la capitolul 27 găsim explicat lucrul acesta. În vremea aceea erau obișnuit ca triburile să se atace între ele, mai ales dacă erau dușmani. Luau pradă și trăiau din ceea ce câștigau în timpul acestor conflicte. De aceea este foarte comun în vremurile biblice. Ne amintim și despre Naaman leproso. Am spus mai devreme despre el. Ce ni se spune? că sirienii ieșeau încete și atacau și luau robi și roabe.

[12:08]Și așa a ajuns această fetiță din casa lui Naaman să ajungă acolo. Fusese luată în urma unei incursiuni de acest gen din Israel și dusă la sirieni. Și nu doar sirienii coborau și prădau, și Israel, israeliții urcau în teritoriile siriene și i atacau și pe ei și prădau pe acolo pe pe sirieni și pe vrăjmași și luau din cetățile lor tot ce găseau și trăiau din acestea. Și așa ajunge și IFTA împreună cu oamenii lui să facă aceste incursiuni în zona de graniță. Și în acest fel, IFTA se formează ca și lider, ca și războinic, ca și om de acțiune. Și nu ni

[12:54]se spune exact câți oameni l au urmat pe IFTA, dar cu siguranță el strânsese o mică armată cu care să facă lucrurile acestea. Și observăm aice că Dumnezeu își formează slujitorul lui în tăcere, nu undeva într un pe o scenă înaltă, undeva în pădure sau în pustie unde stăteau ei, nu într un palat, la fel ca și David, la fel ca și Iosif, la fel ca a fost așa cum și Domnul Iisus Hristos a fost într un mod desăvârșit pe pământ aici. Și observăm aicea din primele versete că IFTA începe rău din punct de vedere omenesc. A fost respins, a fost alungat, a fost exilat din teritoriile lui. Dar vom vedea că atunci când totul se când istoria aceasta, întâmplarea aceasta cu Ifta se termină, Ifta devine un erou, devine un judecător pentru Israel. Și poate, așa cum spuneam, poate sunt aice persoane care au început greu, poate au început cu stângul în viața lor și poate te împiedici la start, dar cuvântul lui

[14:08]Dumnezeu ne încurajează să mergem mai departe, că putem să câștigăm cursa. Și aceasta este unul dintre cele mai importante mesaje cu Dumnezeu. Un început slab niciodată nu este finalul. Frați și surori, putem să avem un sfârșit bun dacă stăm alături de Domnul și l ascultăm pe Domnul. Însă vedem, citind mai departe din cuvântul lui Dumnezeu, din capitolul 11, că vine vremea războiului și amoniții atacă

[14:45]Galaadul. Amoniții aceștia erau descendenți ai lui Lot, urmașii lui Lot, pe care i a avut cu una dintre fiicele lui. Știți minte întâmplarea. Amoniții văd slăbiciunea care era atunci în Israel. Și care era străbiciunea atunci în Israel? Nu, în vremea aceea nu era împărat în Israel. Fiecare făcea ce voia.

[15:14]Știm că sunt niște cicluri în care poporul lui Dumnezeu se depărtează de Dumnezeu. Dumnezeu îi pedepsește, trimite invadatori, sunt luați în robie, sunt supuși și apoi după o perioadă de ani de plânset și de greutăți peste ei, se pocăiesc, strigă la Dumnezeu și Dumnezeu le ridică un judecător care eliberează. Și sunt multe, șapte cicluri de genul acesta. Aici ne aflăm la ciclul

[15:48]în care ultimul judecător murise. Care fusese ultimul judecător? Are numele unui personaj din Noul Testament. Iair îl cheamă, care fusese judecător în Israel 22 de ani și nu exista acuma nimenea care să i mai conducă pe israeliți în război. Amoniții au realizat această slăbiciune și au început să atace Galadul. Versetul 4 spune așa: După câtva timp, fii lui Amon au pornit cu război împotriva lui Israel. Și pe când fiii lui Amon făceau război cu Israel, bătrânii Galaadului s au dus să caute pe Efta din țara Tob. Ei i au zis lui Efta:„Vino de fii căpetenia noastră și să batem pe fiii lui Amon."

[16:40]Bătrânii Galadului își dau seama de primejdie și de situația în care se află și spun: "Avem nevoie de un conducător care să ne conducă în lupta împotriva lui Amon." Și deși l au alungat în trecut, acum se duc către IFTA. De ce se duc către IFTA? Practic, presa, dacă o numim așa, din zilele acelea, vuia de izbârtiile și de realizările lui Efta, de raidurile acestea pe care el le făcea asupra dușmanilor și ei au știut că IFTA este omul cel mai potrivit pentru a conduce poporul. Și s au gândit, IFTA deja și a

[17:27]arătat și și a dovedit calitățile de lider, de războinic. E un om viteaz, este un om curajos, este un om capabil, nu se teme și au spus: "hiar dacă l am alungat, haideți să mergem la el cu coada între picioare, zic eu, ca să ne ducem să i cerem să ne fie conducător. Vino și fii căpetenia noastră." Versetul 7 spune așa: Ieft a răspuns bătrânilor Galaadului: Nu m ați urât voi și nu m ați izgonit voi din casa tatălui meu? Pentru ce veniți la mine acum când sunteți în strâmtorare? Bătrânii Galadului i au zis lui Efta:„Ne întoarcem la tine acum ca să mergi cu noi, să bați pe fiii lui Amon și să fii căpetenia noastră, căpetenia tuturor locuitorilor Galaadului." Ieft a răspuns bătrânilor Galaadului: Dacă mă aduceți înapoi ca să bat pe fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da înaintea mea, voi fi oare căpetenia voastră?

[18:27]Și aș vrea să vă întreb acuma oare Efta era avid de putere? Era lacom după putere. Voia să fie mai mare peste toată tot ținutul. Nu. Sau spune el de fapt, uitați, după ce facem lucrul acesta și dacă vă voi avea izbândă, oare nu mă veți alunga din nou? Vă veți folosi de mine doar pentru situația asta și după aia mă veți alunga și mă veți uita. Este aceasta o soluție temporară pe care doriți s o aveți, s o rezolvăm. Și spuneam defta că este un tip al Domnului nostru Iisus Hristos. Și Domnul Iisus Hristos ne spune fiecăruia dintre noi această întrebare: Vrei să fii salvatorul, să fiu salvatorul tău pentru a te scoate din problema asta pe care o ai acuma sau vrei să fiu Domnul vieții tale?

[19:32]Nu i așa că sunt mulți oameni care spun: „Doamne, salvează mă din situația asta? Rezolvă mi problema pe care o am acuma. Iartă mă și Domnul îi spune: „Te voi salva, dar după aia mă vei uita sau vrei să fiu în continuare Domnul și Mântuitorul vieții tale și regele tău?" Pentru că observăm în lume că mulți oameni vor doar biletul către cer, Doamne, să ajungă acolo, dar nu vor ca Domnul să domnească peste deciziile lor, peste viața lor, peste gândurile lor și nu l vor pe Domnul Iisus Hristos ca Domn și mântuitor în viața lor.

[20:16]Câți dintre noi n am vrea ca Domnul să ne dea izbândă împotriva vrăjmașilor noștri? Nu toți am vrea, dar câți dintre noi am vrea ca Domnul Iisus Hristos să fie Domn al vieții noastre? Și vedem aici că se înțelege cu bătrânii Galadului și aceștia jură că vor face după cuvântul lor. Ce este interesant la să observăm aice la Efta este faptul că Ifta caută pacea.

[20:58]Ifta trimit nu se duce direct la război să înceapă războiul împotriva fiilor lui Amon, ci le trimite întâi soli împăratului amoniților și încearcă să evite războiul. Ce spune Domnul Iisus Hristos în predica de pe munte? Ferice de cei împăciuitori. Iftta negociază aici. Și aș vrea să vă fac un rezumat al versetelor de la 13 la 28 din judecător la capitolul 11. Împăratul amoriților spune așa: "El își revendică teren teritoriul. Israel mi a luat pământurile. Și citind acolo, observăm că IFTA răspunde cu o lecție frumoasă de istorie, bine documentată și precisă. Israel n a luat pământurile amoniților și moabiților. Israel a cerut atunci și povestește de atunci când intrau când au vrut să intre în țara promisă. Israel a cerut trecere pașnică prin Edom și Moab, dar au fost refuzați de aceștia și mai mult amoniții i au și atacat, iar

[22:13]Dumnezeu le a dat biruință împotriva lor. Și mai spune IFTA așa: "De 300 de ani poporul acesta locuiește aici. De ce ceri acuma? De ce vii acuma să l iei înapoi?" Și parcă mai știm noi din actualitatea de acuma o situație similară și concluzia lui Efta a fost așa: Domnul să judece între noi. Iefta nu vorbește din impuls. Iftta nu se bazează pe forță, ci îl lasă pe Dumnezeu să decidă și să judece el, să fie judecător. Dar împăratul lui Amon n a ascultat. și n a n a luat aminte la cuvintele lui IFTA.

[23:07]Ceea ce vreau să scot în evidență aici este faptul că IFTA cunoștea cuvântul lui Dumnezeu, cunoștea Pentateuhul, da, legile lui Moise și tot ceea ce se scrisese. Cunoștea istoria poporului, vorbește despre Dumnezeu, se bazează pe Dumnezeu, pentru că așa trebuie să facă un lider spiritual, să fie un om al Scripturilor, așa cum era și Ifta. și vine lupta. Iar în Judecător la capitolul 11, versetul 29, citim un punct foarte important al acestei întâmplări și anume faptul că Duhul Domnului a venit peste Ifta.

[23:54]Iefta era plin de Duhul lui Dumnezeu și este aceeași expresie care se formește se folosește și pentru David. IFTA strânge oastea, cheamă celelalte triburi care erau la la vest de Iordan, da, celelalte 10 triburi. Trimite mesaje către ele ca să vină să l ajute. Dar acestea aceștia îi refuză și nu vin. FTA adună oastea, înaintează împotriva fiilor lui Amon și Domnul îi dă o izbândă zdrobitoare. Și vedem aice că biruința asupra acestui popor nu vine din forța militară pe care IFTA o avea, din experiența lui militară, ci vine din prezența lui Dumnezeu acolo, pentru că spune„Domnul i a dat în mâinile lui.

[24:52]Acuma aș vrea să vă întreb pe cine avea Ifta de partea lui? avea acești oameni de nimic sau fără căpătâi, cum spune cuvântul lui Dumnezeu, asemenea lui David, cu care a putut să țină piept acestei armate. Pe cine a ales Domnul Iisus Hristos ca să schimbe lumea? S a dus oare Domnul Iisus Hristos la facultățile și la universitățile din Ierusalim să ia de acolo cele mai cei mai buni studenți ai rabinilor ca să fie ucenicii lui? Nu. Sau a luat Domnul păstori, pescari,

[25:33]vameși cu care a schimbat lumea. Iefta, frați și surori, care fusese respins, a ajuns să fie salvatorul poporului. În Fapte la capitolul 4 versetul 11, apostolul Petru spune așa despre Domnul Iisus Hristos care fusese respins de ai Lui. Piatra care pe care ați pe care au ați lepădat o voi zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului. Vedeți, Pavel vorbește despre atunci când Pavel vorbește despre oamenii pe care Dumnezeu i a folosit și urmașii din biserica primară și despre noi vorbește, spune așa în 1 Corinteni la capitolul 1 versetul 26: De pildă, fraților, uitați vă la voi care ați fost chemați. Printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales, dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de rușine pe

[26:45]cele înțelepte. Așadar, frați și surori, devine un salvator, devine conducător și vedem că Dumnezeu este un Dumnezeu care se folosește de cei slabi în ochii lumii ca să aducă salvare, să aducă ă vindecare pentru alții, să aducă ajutor pentru alții. Iar dacă ești un om care a început așa, slab în ochii lumii, Dumnezeu te poate folosi. Nu ești în ochii lui un pierzător. Ai valoare în ochii lui Dumnezeu.

[27:29]Ei, frați și surori, de aici începe partea grea a pasajului și a capitolului și vorbim aice despre jurământul lui Efta. Ca să ne facem o idee, așa cum spuneam, EFTA era pe partea de est a Iordanului, iar cortul întâlnirii era pe partea de vest. În mod normal, dacă celelalte seminții s ar fi alăturat în acest război pe care Iftal l a adus, ar fi adus

[28:03]o jertfă, ar fi chemat numele Domnului la cortul întâlnirii ca să poată să facă lucrurile acestea, ca Domnul să dea izbândă. Și Efta se gândește, sunt de partea astalaltă a Iordanului. Sunt pe punctul de a merge la război. Nu este niciun preot care să aducă o jertfă. Și atunci am să ți fac, Doamne, o juruință, un jurământ, să ți dau ceva.

[28:30]Și spune pentru că nu voia să intre în luptă fără să dea ceva lui Dumnezeu. Versetul 30 spune așa: Ift a făcut o juruință Domnului și i a zis: "Dacă vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon, oricine va ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită de la fiii lui Amon, va fi închinat Domnului și l voi aduce ca ardere de tot."

[28:58]Vedeți aici el, vedeți aice el se bazează pe Dumnezeu și spune la întoarcerea mea fericită. El știa și avea încredere în Dumnezeu că Dumnezeu îi va da izbândă. Nu, Doamne, dacă se va întâmpla să dai izbândă, nu la întoarcerea mea fericită. Și acuma aș vrea să vedem așa, imediat după versetul 29 în care spune că Ieft a fost umplut de Duhul lui Dumnezeu, vine acest verset 30.

[29:32]Iefta face această juruință. Îl călăzăuzește Dumnezeu când face această juruință? Am auzit un nu de aici. Îl călăuzește Dumnezeu atunci când face această juruință? Atenție, versetul 29 ne spune că era umplut de Duhul lui Dumnezeu. Poate un om umplut de Duhul lui Dumnezeu să ia o decizie greșită? Haideți să vedem mai departe. După victorie, când Ita ajunge acasă la Mițpa, cuvântul lui Dumnezeu ne spune că fiica lui iese înaintea lui cu timpane și cu jocuri. Era singurul lui copil.

[30:14]Asta înseamnă că era primul născut și în afară de ea nu mai avea alți copii, nici băieți, nici fete. Și vă imaginați ce zdrobire a avut Efta în sufletul lui. El a promis că o va da Domnului, ceea ce va ieși pe porțile lui când se întoarce acasă. Și aicea mulți oameni se încurcă și acest pasaj este dificil de interpretat și datorită traducerii din limba originală în limba

[30:48]română sau în inimile în care a fost tradusă această acest verset. Vedem aici, frați și surori, și vreau să fim atenți să nu greșim, să nu interpretăm greșit faptul că un om, vedem un om pe care Dumnezeu l a chemat, Dumnezeu l a folosit, Dumnezeu l a umplut de Duhul lui Dumnezeu, de Duhul Sfânt și apoi el să și omoare fiica și s o aducă ca ardere de tot. Cum ar fi putut Dumnezeu să orchestreze și să rânduiască oare aceste evenimente în așa fel? Să fie de acord cu așa practică? O traducere mai nouă. M am uitat într o traducere mai nouă din Biblia online. Este adevărat că am căutat mai multe traduceri până am dat de ea. Spune așa:Orice va ieși din casă din ușa casei mele spre întâmpinarea mea, când mă voi întoarce în pace de la copiii lui

[31:56]Amon, va fi al Domnului și voi aduce ardere de tot. Va fi al Domnului și voi aduce ardere de tot. O altă ardere de tot, un animal. IFTA s a gândit că la întoarcerea lui, din casa lui, poate îi va ieși înainte un slujitor. El avea fiind căpetenie, având poate și a luat și robi din incursiunile pe care le a avut, avea era conducător, poate avea și slujitor și poate s a gândit că primul slujitor care i va ieși în cale va fi consacrat Domnului în casa lui Dumnezeu, la cordul întâlnirii. Dar vedem aice că fiica lui Efta îl iubea foarte mult pe tatăl lui și î dorea să vină sănătos acasă și întreg și în viață. Și atunci când a văzut în depărtare armata venind, steagurile fluturând, ea a ieșit în și a lăsat poate sau a venit cu prietenele ei și au ieșit în întâmpinarea tatălui ei de bucurie.

[33:06]Aș vrea să vă întreb, credeau și să mi accentuez și să vedem de ce cred lucrul acesta? Credeau evreii în arderea oamenilor ca jertfă pentru Dumnezeu? nu credeau în timpurile acelea. Este adevărat că Manase după 400 de ani de la întâmplarea aceasta ne spune cuvântul lui Dumnezeu că a făcut ce este rău înaintea lui Dumnezeu și inclusiv sacrificii umane. Spune că și a trecut proprii fii prin foc. Dar nu atunci aș vrea să vă întreb, Dumnezeu i a permis lui Avraam să l aducă jertfă pe Isaac? Nu l a oprit pe Avraam să l aducă jertfă pe Isaac? L a oprit. Aceasta este atât de important de înțeles și pentru că eu cred că ieft

[34:12]prin juruința pe care el a făcut o nu intenționa să aducă o jertfă umană, ci o consacrare în slujba lui Dumnezeu. Și voi detalia în continuare. Atunci când fiica ei, fiica lui i a ieșit înainte pe porți, el i a zis: „Te am consacrat pentru slujirea Domnului. Deci acum ești a Domnului pentru slujba Domnului. Aduceți vă aminte așa când Ana,

[34:47]în timp ce se ruga la Shilo ca Domnul să i aducă să i să i dea un copil, ce face ea? I ar face o promisiune Domnului. Și spune în 1 Samuel la capitolul 1 versetul 11: da roabei tale un copil de parte bărbătească, ce voi face? Îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieții Lui. Îl

[35:15]îl îl doia să voia să l să l cum se zice? Să l consacre. mă scuzați, lui Dumnezeu pe acest copil, dar este o diferență. Atunci când Samuel a fost consacrat Domnului, preoții puteau să se căsătorească și totuși să să aibă copii și să slujească Domnului la cortul întâlnirii. Dar în vremurile biblice nu era practic ca o femeie consacrată Domnului în slujba cortului să aibă copii pentru că nu putea să slujească cu tot sufletul și cu toată puterea ei Domnului pentru că a trebuia să aibă grijă de copii, să aibă grijă de familia ei, de soț. Așa că era

[36:02]un jurământ de castitate pentru femeile care erau consacrate. Nu se va mărita niciodată. își va petrece viața, toată viața în slujba Domnului și doar pentru Domnul. Versetul 35 spune așa: IFTA: Am făcut o juruință Domnului și n o pot întoarce. Frați și surori, cred că este un punct important aici de învățat pentru fiecare dintre noi. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune în Psalmul 15 cu versetul 4 că cel neprihănit ce face? Am ajuns la Am trecut de Psalmul 15.

[36:47]Ce spune? nu și ia vorba înapoi dacă face un jurământ în paguba lui. În Eclesiastul la capitolul 5 cu versetul 4, cuvântul lui Dumnezeu ne spune așa: "Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s o împlinești, căci lui nu i plac cei fără minte. De aceea, împlinește ți juruința pe care ai făcut o." Mai bine să nu faci nicio juruință decât să faci o juruință și să n o împlinești. Iar în numeri, capitolul 30, versetul 2, verset pe care cu siguranță Efta îl știa pentru că cunoștea Scriptura. Spune: "Când un om va face o juruință Domnului sau un jurământ prin care se va lega printr o făgăduință, cum e cazul nostru, să nu și calce cuvântul, ci să facă potrivit cu tot ce i a ieșit din gură." Frați și surori, trebuie să luăm uneori și de fie nu uneori, trebuie să luăm în serios promisiunile pe care le facem lui Dumnezeu.

[37:50]Când ne botezăm, promitem lui Dumnezeu că l vom urma și pe Domnul Iisus Hristos că îl vom urma toată viața noastră. Este o promisiune pe care o facem față de Dumnezeu când ne căsătorim. Este o promisiune față de Dumnezeu. Sunt niște jurăminte pe care le facem înaintea lui Dumnezeu și înaintea martorilor să nu le încălcăm.

[38:18]Pentru IFTA a fost atât de important jurământul pe care l a făcut încât a fost dispus să se lipsească de fata lui și de potențialii nepoți ca să îndeplinească promisiunea făcută Domnului. Și știți de ce a făcut această promisiune? De ce credeți că a făcut promisiunea aceasta Efta? Pentru că a vrut să salveze poporul din situația în care era. A vrut, a voit biruință pentru popor. A făcut jurământul ca să salveze poporul lui Dumnezeu. De ce Domnul Iisus Hristos și a dat viața pentru noi? pentru că a vrut să ne salveze din păcat și din moarte. Și fiica lui când aude jurământul spune: „Tată, într un alt fel, dacă ți ai făcut, dacă ți ai dat cuvântul Domnului, fă mi după cuvântul tău, fiindcă Domnul ți a dat biruință." Ce ascultare la această fată putea să se răzbune: "Eu

[39:27]plec de acasă. Cum să rămân eu nemăritată? Și apoi cere două luni ca să facă, să se ducă în munți cu prietenele ei și să și plângă, atenție, nu moartea, ci fecioria ei, faptul că nu se va mai mărita că nu va mai avea copii. Lasă mă să mi petrec două luni cu prietenele mele ca să fiu mângâiată înainte să merg la templu și să încep slujirea acolo. O parafrazare a versetului 37. Și vedem că după aceste două luni când ea se întoarce, textul spune: "El a împlinit cu ea jurământul și continuă." Și ea n a cunoscut niciun bărbat. Ce rost mai avea această mențiune dacă ar fi omorât o și ar fi ars o?

[40:24]Apoi observăm acolo că se face un obicei. Fetele lui Israel se duceau patru zile pe an să plângă pe fata lui Efta. O vizitau în contextul slujirii ei la templu, la cortul întâlnirii. Vă amintiți atunci când Ana și am spus despre ea că l a consacrat pe Samuel în slujba Domnului, ce ne spune cuvântul lui Dumnezeu? că Ana în fiecare an se ducea la templu și i aducea o hăinuță.

[40:58]Da. Îl vizita. La fel cum fete în fiecare an veneau la fata lui Efta, pe care n o știm cum o chema. Și aș dori să fac câteva argumente pentru această interpretare. Așa cum am amintit mai înainte, Biblia ne spune în acest pasaj că IFTA cunoștea bine cuvântul lui Dumnezeu, cunoștea bine legea. El dă multe detalii despre istoria lui Israel și legea interzicea

[41:30]jertfa umană. Și găsim asta în Levitic, găsim în Deuteronom. Și Ifta cu siguranță știa lucrurile acestea. Mai mult, textul accentuează ă plângerea fecioriei acestei fete și nu moartea ei. Exista slujire la femei, slujirea femeilor la cort și la templu. Exemplu, Ana, altă Ana din Luca la capitolul 2, versetul 36. Vedem acolo că slujea Domnului

[42:07]în templu. Din păcate, după acest eveniment, după vremea lui Ifta, ne spune cuvântul lui Dumnezeu că fii lui Eli n au fost ascultători. Și ce făceau ei? Spune cuvântul lui Dumnezeu că curveau acolo cu femeile care slujeau la ușa cortului întâlnirii, încălcând jurămintele și ale lor și ale femeilor. Erau femei acolo la cort care slujeau pentru că erau multe slujbe și ă lucruri

[42:40]pe care trebuiau puteau să le facă femeile. Poate lucrau la haine, poate la perdele, poate la pâini să facă pâini și multe lucruri în care erau implicate. Ce aș vrea să mai accentuez lucrul acesta chiar înainte de jurământul pe care Ifta l a făcut, cuvântul lui Dumnezeu ne spune că Dumnezeu l a umplut cu Duhul lui Dumnezeu. Ar conduce Duhul Sfânt pe cineva să facă un jurământ ca să și omoare fiica? Cu siguranță nu. Jertfa umană era considerată o urciune în Israel. Și dacă Ita ar fi omorât o și ar fi jertfit o,

[43:21]cu siguranță ar fi fost considerat, ar fi devenit urât ca și judecător în Israel. El a fost 10 ani judecător în Israel. Nu există, frați și surori, exemplu în cuvântul lui Dumnezeu în care o femeie să fie adusă ardere de tot. în ca jertfă. Și știți pe ce mă mai bazez când spun lucrurile acestea? Pe faptul că nu găsim nimic negativ scris în cuvântul lui Dumnezeu despre Efta.

[43:57]În Evrei la capitolul 11, unde sunt așezați eroii credinței. Citiți acolo și o să găsiți și pe Efta pus între eroii credinței. Păi, dacă și ar fi omorât fata și și ar fi adus o pe rug, ar mai fi fost erou al credinței? Mai mult, Samuel când explică poporului în 1 Samuel la capitolul 12 cu versetul 11 îl menționează pe Efta ca și eliberator al poporului. Spune: „Domnul l a trimis pe Ierubaal, pe Efta și va izbăvi din mâna vrăjmașilor. Este același tipar pe care îl vedem la Avraam. Ia pe fiul tău, singurul tău fiu născut pe care î iubești. Și în cazul lui Efta a fost la fel. Singura ta fată născută pe care o iubești. A fost Isaac o jertfă de bună voie? A

[44:56]fost. A fost fiica lui Efta o jertfă de bună voie? A fost. Ea spune: „Fă mi ce ai promis. Și noi, frați și surori, ca și biserică suntem ca această fiică. Suntem chemați să fim jertfe de bună voie și să slujim Domnului în biserică. Să slujim Domnului. Spune cuvântul lui Dumnezeu: "Duceți mădularele voastre ca o jertfă vie sfântă, plăcută lui Dumnezeu." Frați și surori, în încheiere aș vrea să ne uităm și să vedem că Dumnezeu poate folosi pe oricine care

[45:34]chiar dacă a avut un început slab sau mai greoi sau mai cu probleme, eft a fost alungat, a fost dispresuit, dar a ajuns prin puterea lui Dumnezeu și prin voia lui Dumnezeu să fie un eliberator. Nu lăsa ca un început rău, ca niște eșecuri din viața ta să ți dicteze viitorul. Stai aproape de Domnul că El poate să schimbe trecutul tău. În al doilea rând, nu poți să l vezi pe Domnul Iisus Hristos doar ca salvator de urgență. Doar acuma, Doamne, ajută mă și să nu le ai ca și Domn și Mântuitor în viața ta ca să te conducă. Vrei să i să ți dea Domnul biruință? Atunci lasă l să ți fie și Domnul în viața ta. Apoi, frați și surori, citim în cuvântul lui Dumnezeu, în tot cuvântul lui Dumnezeu și găsim faptul că există o singură jertfă omenească pe care Dumnezeu a acceptat o

[46:43]și aceasta este jertfa Domnului Iisus Hristos. Domnul Iisus Hristos a fost acea jertfă de bună voie. Ce a spus el? Nu voia mea, ci voia ta să se facă. Și doar așa, prin jertfa de bunăvoie pe care Domnul, Dumnezeu a acceptat o, am fost noi salvați de Satan. Frați și surori, Ghefta a devenit salvatorul poporului, a devenit conducătorul poporului, a devenit judecătorul lor și Domnul Iisus Hristos este salvatorul nostru. Trebuie să fie conducătorul nostru pentru că va fi o zi

[47:27]în care va fi judecătorul nostru. Și răspunsul nostru la toate acestea ar trebui să fie: Doamne, tot ce am și tot ce sunt îți aparține. Facă Domnul ca acest exemplu al lui IFTA să ne încurajeze, să ne îmbărbăteze pe fiecare dintre noi. Și așa cum spuneam, dacă în viața noastră am fost respinși de oameni, am avut eșecuri, în ochii lui Dumnezeu, avem valoare și Domnul să ne binecuvânteze și binecuvântat să i fie numele, că El ne vede altfel. El se uită la inima noastră, nu la greșelile pe care le am făcut și la care se uită oamenii. Și Domnul să ne binecuvânteze. Amin.