Când păcatul nu te mai doare – Pericolul autosuficienței (Cristi Matei)

[0:00]E adevărat, trebuie să studiezi, dar cel mai greu, știți ce este? Ceea ce ai învățat să și trăiești. Și cumva, ca să fie o scuză și pentru mine, zic că, dar o zic cu autenticitate, nu falsitate, că predica asta e pentru mine și m aș bucura ca din ea eu să trăiesc și dacă cineva are vreun beneficiu, nu pot decât să i dau slavă Domnului. Vă rog să deschideți la O să fie și o predică ceva mai, să zic așa, mai dificilă. Nu știu de ce mi a pus Domnul pe inimă. dumneavoastră o să trageți concluziile. 2 Corinteni capitolul 13 16, pardon. 2 Corinteni, capitolul 16.

[0:41]Iertați mă, rămăsesem un nici n are trei. 16. [sforăit] Poate or mai fi fost și altele, dar nu le am. Cred că a mai existat Da, a mai existat o carte către parcă nu către Corinteni care n a fost descoperită. Deci, 2 Corinteni 13, corectez, de la versetul 1 până la 5. O să citim inclusiv. [sforăit] Vin la voi, spune apostolul Pavel corintenilor, vin la voi pentru a treia oară. orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. Cum am spus când am fost de față a doua oară, tot așa și azi când nu sunt de față, spun iarăși mai dinainte celor ce au păcătuit mai înainte și tuturor celorlalți că dacă mă voi întoarce la voi, n am să cruț deloc. Căci căutați o

[1:29]dovadă că Hristos vorbește în mine. El, adică Domnul Iisus, care nu este slab față de voi, ci este plin de putere între voi. În adevăr, Domnul Hristos a fost răstignit prin slăbiciune, dar trăiește prin puterea lui Dumnezeu. Tot astfel, și noi suntem slabi în El, dar prin puterea lui Dumnezeu vom fi plini de viață cu El față de voi. Pe voi înșiivă încercați vă dacă sunteți în credință. Pe voi înșiivă încercați vă. Nu recunoașteți voi că Iisus Hristos este în voi afară numai dacă sunteți lepădați. Până aici cuvântul Domnului.

[2:12]Ați mai auzit lucrurile acestea? Trăim cea mai bună, cea mai nemaipomenită, pleonastic spunând, cea mai nemaiîntâlnită perioadă din istoria omenirii. Nici regii de acum 3 400 de ani nu aveau ceea ce avem noi astăzi. Și la ce mă gândesc prima oară? Avem apă caldă. Slavă Domnului. Ei n aveau. Mulți dintre ei. Cu toate acestea, în binele pe care î trăim există un risc foarte mare. Și riscul acesta este ca noi, cei

[2:40]care suntem și nu numai, nu se referă doar la cei care sunt pe calea Domnului, să îl pierdem, să l lăsăm așa din vedere autocercetarea, cercetarea de sine. Unde sunt eu? Ce sunt eu? Cum mai sunt eu cu Domnul? Când m am pocăit acum 10, 15, 20, 30 de ani, la ce nivel sunt? Și poate o să spuneți, dar ce folos are această predică? Ei bine, de fiecare dată când luăm parte la cina Domnului, suntem îndemnați prin apostolul Pavel în capitolul 11 din 1 Corinteni, cercetați vă pe voi înșiivă. Acum noi, slavă

[3:22]Domnului, că obișnuim să luăm o dată pe săptămână cina Domnului și avem acest prilej chiar înainte de a mânca din pâine și a bea din vin. Alții obișnuiesc la o lună de zile. Dar oare este de ajuns doar o cercetare doar la o săptămână sau la o lună de zile? Poate că uneori chiar ajungem într un punct în care chiar și la masa Domnului sunt bine cu fratele, sunt bine cu sora, așa o scurtă analiză a vieții de zi sau

[3:57]în ziua respectivă, că cred că nici nu ne mai aducem aminte ce am făcut luni. Eu socotesc de ajuns, ci scopul, mesajul pe care vi l aduc în această dimineață, tocmai acesta este ca fiecare dintre noi să avem o cercetare de sine în fiecare zi. Ă sună destul de rău, greu, dar este util, este benefic pentru sufletele noastre. În lumea aceasta plină de din punct de vedere material, de binecuvântări, să știți că se străcoară foarte foarte multe lucruri care ne pot îndepărta de Dumnezeu și binele acesta pe care î ducem repede ne poate întoarce cu spatele către Dumnezeu. Binele pe care î simțim fiecare dintre noi parcă nu ne mai ostenim așa cu noi înșine. Cum sunt eu? Cum e sufletul meu? Sunt sănătos. E bine, nu mă doare nimic. Am o analiză de dimineață am fost bine, m a durut un pic capul, după aia mă culc și mi a trecut. Însă lucrurile acestea sunt curente, sunt cu privire la trup, dar cum este

[5:02]sufletul nostru și vreau să spun din start că și să mă ajute Domnul până închid ochii, că n am să vorbesc că se referă aici de afară de a fi lepădați de Deși acest cuvânt din limba greacă am să vi l spun ce înseamnă. Niciodată n am să vorbesc despre câștigarea sau pierderea mântuirii. Din punct de vedere, din punctul meu de vedere este o discuție insipidă, inutilă, care nu aduce nicăieri. Dumnezeu este suveran și poate alege 100%. Iar Domnul i a dat responsabilitate omului să aleagă. Cum se îmbină ele două, nu i treaba noastră. Noi avem un singur scop și rol, să ne ducem cu frică și cutremur, ceea ce a deja Domnul ne a dat. Amin. Așa. Apostolul Ioan chiar numește, îi numește pe creștinii din vremea respectivă ă cu trei apelative: copilași, tineri sau

[5:55]părinți. Ei bine, în lumina acestor lucruri, unde suntem noi? Care este starea noastră, nivelul nostru spiritual? Desigur, nici e sine de la sine înțeles în raport cu Sfânta Scriptură. Și de ce spun acest lucru? Pentru că e bine ca de fiecare dată cercetarea să se facă în dreptul meu și nu în raport cu ceilalți. Pentru că întotdeauna unul va fi poate mai bun decât mine și atunci hai să zicem că atunci e bine dacă e mai bun din punct de vedere sau mai sus spiritual, dar poate fi unul mai jos spiritual decât mine și atunci e dacă el zice asta și face asta eu de ce să nu fac? Întotdeauna trebuie făcută o cercetare de sine în raport cu mine. Cine sunt eu? Ce fac eu? Mai mult de atât, mergem în noi înșine și ne gândim ce spun faptele mele despre mine, cuvintele mele, atitudinea mea, privirea mea, urechile mele, mâinile mele, picioarele mele și așa mai departe.

[6:56]Cel care își cunoaște starea inimii, cel care, așa cum spun doctorii, dacă vine un pacient bolnav la el, psihiatru, dacă vine un pacient și spune: „Domn doctor, am început să văd, nu știu, păsări pe pereți și spune: „Nu e în regulă că nu le vedeam, o doctorul o să i spună: „Aii șanse să te vindeci. E bine. Adică îți dai seama că vezi păsări. Cel care vine la și și spune: „Domnul doctor, vedeți pasărea? E acolo? Nu. Aveți o problemă n o vedeți? Ei, de ce fac această paralelă? Pentru că dacă nu văd păcatul din viața mea sau starea mea, atunci n am ce să rezolv. Să știți că durerea este o binecuvântare. E adevărat ce spui, frate, aici nu te a durut. Ba da, m a durut și pe mine, dar binecuvântarea vine din faptul și doctorii știu lucrul acesta, există și o boală, nu știu cum se numește în nomenclator, în care nu simt durerea. Știți ce li se întâmplă celor care nu simt durerea? Mor.

[7:52]De ce? Păi, nu te doare? Nu te duci la doctor. Nu te duci la doctor. Așa și din punct de vedere spiritual, dacă nu ți dai seama că e dacă nu te doare când păcătuiești sau ajungi într un punct în care nu te mai doare, eu cred că ai ajuns într un punct critic. Dacă nu te mai gândești sau nu ne mai gândim, da, mă includ la suferințele Domnului Iisus Hristos de pe cruce, atunci când poate spun ceva, fac ceva, privesc la ceva, ai o problemă. Și poate că problema asta a plecat de undeva din trecut și ai pierdut pe parcurs această cercetare de sine. Ai intrat, așa cum spune în evrei, ce les ne înfășoară păcatul. Nici nu l simți.

[8:34]Astăzi o minciunică mâine o minciunea și poimâine ditai minciuna. Cum? Pentru că avem o luptă de dus în fiecare zi cu noi înșine, o luptă între noi, cu noi și cu între noi. Apoi știm că lupta aceasta se duce chiar la nivel celest, la nivel spiritual al îngerilor lui Dumnezeu și îngerii celui rău, care luptă pentru sufletele noastre ca noi ce să facem. Unii spun să facă binele, celălalt să facă răul. Cine câștigă? Noi suntem terenul de luptă. Cine câștigă? Ei bine, scorul să știți că noi îl putem da. Noi îl dăm cu ce facem, cu ce suntem, cine suntem, pe unde mai suntem. De asemenea, spun că este un bun moment de cercetare și pentru cei care nu știu dacă sunt în această amiază aici, cei care n au apucat pe calea Domnului. Nu știu dacă o să spui da, frate, am 16 ani, 17 ani, 20 de ani, mai lasă mă. Nu, nu, nu, nu. Nu știu dacă știți cazul de curând. Chiar am fost la ei la biserică în Anglia, în Londra, familia Harry,

[9:44]care trece de câțiva ani de zile prin niște tragedii incredibile. Marcus Hari la 16 ani a fost diagnosticat cu cancer, osos. I au amputat un picior, cred că era. Da, piciorul stâng cred că era. Chiar am fost cu ei la închinare. Cântat la pian, dragul de el și a murit. Avea 18 ani, s a botezat la 16 ani. Slavă Domnului, l a primit pe Domnul cu bucurie, cu E o mărturie extraordinară. Puteți s o căutați pe internet. Tatăl, care i pastor a publicat o Nu există vârstă pentru moarte. Noi ne naștem morți, spune Biblia. E adevărat din punct de vedere spiritual, dar noi ne noi când ne naștem și uitându ne în oglindă prima oară pe fața noastră spune„ Ești mort, adică vei muri. Ă Problema este nu este dacă, ci

[10:39]problema este când. Și atunci de aia e bine ca și cei care încă n au apucat pe calea Domnului să se cerceteze în lumina cuvântului lui Dumnezeu. Pentru că există riscul acesta pe care eu tot îl menționez de la anvoane. Sunt copii care au crescut în familii de pocăiți și ei sunt obișnuiți cu Biblia, cu cuvântul, cu limbajul. ăă chiar ne imită foarte bine, dar nu sunt născuți din nou, nu sunt copii ai lui Dumnezeu. Și atunci cred că este un moment pentru fiecare dintre noi să ne oprim din binele lumii ăsteia, poate din răul, din tăvălugul acestei lume. Pe unde sunt eu, Doamne, în raport cu cerințele pe care tu le ai în Sfânta Scriptură? Cercetează mă, Dumnezeule, și cunoaște mi inima. Încearcă mă și cunoaște mi gândurile. Vezi dacă sunt pe o cale rea și du mă pe calea veșniciei. Amin.

[11:37]Suntem supuși. Fiecare Fiecare dintre noi este supus acestui risc al căderii, al slăbiciunilor umane. Și biserica Domnului Iisus Hristos nu este scutită de aceste atacuri. Au fost, sunt și vor fi între noi, cu noi. E adevărat, sunt dispute, sunt disensiuni. Pavel zice că i bine să fie și de asta ca să iasă ce i buni la suprafață. Dar în urma acestor disensiuni rămân urme, rămân niște dâre.

[12:08]și Satan le face. Și dârele acestea duc așa de departe și așa de adânc încât uneori unii vin mai devreme și vin mai târziu și pleacă mai devreme. De ce? Nu mai, frate, nu mai vreau. Ei bine, nu cred că asta și a dorit. Cu siguranță nu asta și a dorit Dumnezeu și nu și dorește de la noi, ci chiar în rugăciunea Domnului Iisus Hristos din Ioan 17. Pentru ce s a rugat Domnul Iisus? pentru unitate. De ce nu te ai rugat, Doamne, pentru credință? Pentru orice s a rugat și pentru credință, dar în altă parte. Da. Pentru unitate și o rugăciune așa. De ce? pentru că știa că divide e impera, divide și condu va fi punctul forte acelui rău. Când suntem disipați, când nu suntem un mădular cu noi înșine, când cu mine însu n am pace și trăiesc viață duplicitare, nu pot fi de folos Domnului, nu pot fi de folos societății, nu pot fi de folos familiei.

[13:08]Apropo de asta cunosc o familie nu e din biserică ă mare director la un lanț de nu i dau numele de farmacie a dat în patima băuturii. Nu e nu e pocăit, nu vă speriați. Dar ă a distrus o familie. A distrus o familie pur și simplu. O luptă pe care un om de o integritate și de o deșteptăciune incredibilă a distrus o trei copii, o nevastă lăsată singură, prin chirie cu datorii, pentru că tot ce făcuse el business pusese pe contul lui nevastă sa și asta plătește acuma pentru celălalt. De ce spun aceste lucruri? Că atât oamenii din lume, din lume cât și noi nu suntem scutiți de aceste posibile atacuri, vicii, vorbire și așa mai departe. Am să intru puțin în detaliul acestor lucruri. Așadar, inclusiv, deci la nivel personal trebuie să fie o cercetare de sine, apoi și la nivel ă colectiv, Doamne, cum suntem noi, cum mai suntem noi unii cu alții? Și să știți că unitatea nu poate veni, nu poate ajunge decât acolo unde

[14:14]există în primul rând iertare, că dacă nu ne iertăm, nu putem să ne unim. Și apostolul Ioan are acest deziterat în care noi trebuie să ne iertăm unii pe alții, să ne iubim unii pe alții și să ne iertăm unii pe alții, da? Încât să ne dăm viața unii pentru alții. Unde suntem noi în raport cu aceste cerințe? Este doar un o idee filozofică, dacă vreți, sau da, frate, scrie acolo, știu, dar dar noi n am fost ă nu suntem îndemnați să împlinim ceea ce spune Sfânta Scriptură. Și cum pot împlini dacă nu există dacă nu există dragoste care spune tot apostolul Pavel acoperă totul, suferă totul și apostolul Petru reia această temă. Da, până la urmă dragostea este mobilul, este chinesența a ceea ce Dumnezeu a făcut pentru noi. De ce să l dea pe fiul său preaiubi pentru mine? Un nenorocit. Tocmai răspunsul este dragostea. Și dragostea nu mai are o explicație, este o acțiune pe care Dumnezeu a întreprins o.

[15:16]Slavă lui. Apoi, așa cum am spus pe parcursul evoluției, ar am zis bine, Doamne ajută să fie evoluției noastre, mersului nostru cu Dumnezeu, pot exista și căderi. Să știți cei care ați trăit în biserică, poate nu vă luptați, aveți mai puțini scheleți în dulapuri. Dar noi, cei care am luat o mai târziu pe cale avem și foniere de scheleți și ăia din când în când mai dau așa din mâini. și parcă te mai cheamă. De ce spun acest lucru? Fiecare dintre noi, fiecare om este supus slăbiciunii. Nu ești mai bun decât David, mai bun decât Solomon, mai bun decât Samson și ca bărbat mă refer. Da. Ești expus riscului acestuia prin care înțelegeți la ce fac referire non stop. Nu ești mai prezos de cum o chema? Nevasta lui Moise și așa mai departe. Da, suntem expuși. Fiecare dintre noi avem slăbiciunile noastre. De aceea e bine să ne facem o cercetare de sine.

[16:20]Doamne, cum sunt eu? Și ă îmi povestește un prieten actor despre taicăsu, nu dau numele ca să nu mă dau mare ca să nu credeți că mă laud, ci doar ca ca exemplu îl iau. Un mare actor. Da, mare actor. Gândiți vă la cel mai mare actor al timpurilor noastre de acum 20 de ani. Spunea așa: Cristi: Nu se putea culca tata seara, nu adormea până nu se gândea la tot ceea ce a făcut toată ziua. Nu era pocăit. Se gândea și zice: „Nu adormea dacă nu făcea nimic. Dacă pur și simplu a stat toată ziua, nu putea să adoarmă. De ce mă leg de acest exemplu? Poate că și nouă ne ar fi utilte să înainte să dăm pe Facebook, pe Instagram, pe toate astea, hai să lăsăm Facebook ul, Instagram ul și TikTok ul la final, că nu zic nu că, mă rog, asta ăsta e un alt subiect de predică, dar înainte de orice, haideți să ne cercetăm, să ne facem o altă analiză înainte de a închide ochii. Doamne, cum am fost eu astăzi? Scurt, nu mult. Eu

[17:24]știu că i greu, că i dificil. De ce? Că trebuie să te vezi pe tine. Cel mai simplu e să l vezi pe celălalt. Dar ai văzut, a făcut o? Da, dar cel mai greu e să te vezi pe tine și în după ce te ai văzut pe tine, dacă te ai văzut, cel mai greu e să schimbi la tine. Dar asta ne cere Sfânta Scriptură, asta ne cere Dumnezeu, să fim făpturi noi. Toate cele vechi. S au dus oare?

[17:53]Greu, dar nu i imposibil. Se poate un exemplu înainte să intru în E un cuvânt mai lung, dar încerc să nu pot să sintetizez. O să mă opresc la fără și mă opresc. Ă e tot în partea introductivă. Astfel, dar preaiubiților, spune Pavel către Filipeni, zice: „După cum totdeauna ați fost ascultători, extraordinar, duceți până la capăt mântuirea voastră cu frică și cutremur. De ce le zice Pavel asta?" Și mi a sărit în ochi următorul pasaj: Nu numai când sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum în lipsa mea. Adică te la fraților. Deci când venea Pavel erați sfinții sfinților. Să înțeleg atunci când pleca Pavel cum erați?

[18:37]Ce vreau să spun? Noi nu de ochii lumii trebuie să fim așa cum trebuie să fim. Eu nu cred că Iov era un om după inima lui Dumnezeu ca să l vadă vecinul din stânga și vecinul din dreapta. Lui Iov era frică de cine? De Dumnezeu. El voia să fie plăcut de cine? De Dumnezeu. Fraților, noi ne putem aprecia și ne putem gândi la unii pe alții ho mult, dar nu despre asta e vorba. E vorba de a ne aprecia cine? Dumnezeu.

[19:06]De a se uita la mine și l ai văzut? Ai văzut o? Nu i nimeni. Mie mi e frică de lucrul ăsta. Nu i nimeni pe pământ ca el. Uau! Unde sunt eu în raport cu aceste acești monștri sacri? Da, înțelegeți în sens eufemistic, da, figurat monștrii sacri ai credinței. Unde sunt eu? Cine sunt eu? Și atenție, n au n au avut nici arifi, n au avut nici două creiere. au fost la fel ca noi și ei au fost și Pavel a căzut și Petru a căzut și David a căzut și mulți au căzut, dar n au rămas acolo. S au cercetat și au făcut o o o autoanaliză și s au ridicat și au mers mai departe. Și au mers atât de departe încât 11 din cei 12 apostoli și au dat viața pentru Domnul Iisus. Au murit martirizați. Guvov a zis: "Domine, unde te duci, Doamne? Mă duc să mor a doua oară pentru tine, Petrule." Fugise Petru din Roma. Unde te duci, Doamne? Mă duc să mai mor

[20:10]o dată. Și Petru face cale întoarsă și se duce, așa spune tradiția, și moare cu capul în jos. Petru, fileo, mă iubești ca pe prieten? Da, te iubesc. Agape. Agapeu. Mă, mă iubești cu să ți dai viața, Doamne? Stai un pic, am mai zis o dată. Tu le știi pe toate. Dar și a învățat Petru lecția și a învățat o. Uitați vă, spune Scriptura, uitați vă la sfârșitul alergării fiecăruia. Fraților, începuturile slabe zice că Biblia Dumnezeu nu le nu le disprețuiește. Dar știți ce e cel mai important în viața unui om? Finalul. Finalul. Și la un film când te uiți, la ce te uiți? La final. Dacă n ai văzut finalul, ce ai văzut? Nimic. Așa e și viața omului. Care i finalul meu? Ce vor Ce spune în primul rând Dumnezeu despre mine? Da. Și să ne ajute Domnul pe toți cei care suntem aici să mergem înaintea lui Dumnezeu. Amin. Dar ce spun și ceilalți despre mine? Ce spun faptele mele despre mine? Contextul

[21:14]versetului pe care l am citit era următorul: Corintenii puneau la îndoială apostolia lui Pavel. Puneau la îndoială. A, Pavel, tu n ai fost cu Petru, n ai fost cu Andrei, n ai fost cu ceilalți. Ia ce ne tot spui du nouă aici? Dar știm că Pavel a avut o revelație directă din partea Domnului Iisus Hristos. Ei bine, dacă erau născuți din nou, atunci ar fi trebuiai să vadă dovada lor, să vadă că Pavel a venit și le a mărturisit. E un context larg întreg aici. Să știți că noi îi cam arătăm cu degetul pe corintenii ăștia, dar aveau și ei nu scuzele lor, trăiau într o într o nu epocă, într o de asta politeistă. Ăștia n aveau nicio treabă cu legea, cu mozaicul, n aveau nicio problemă. Ei erau de tot. Nu mai zic că mai erau și foarte palavragii. Vorbeau orice și spuneau orice. E adevărat că din vorbele astea au ieșit multe idei filozofice pe care noi le astăzi le învățăm, dar

[22:16]nu acceptau că Pavel unii comentatori spun că exista un grup, un grupuleț în biserica asta care Pavel el vine, dă cu pum, ne scrie acolo dacă vine cum e. mielușel. Nu, nu, nu, nu, nu. Ei bine, și Pavel îi contraatacă pe partea aceasta și le spune pe voi înșiivă, încercați vă, oameni buni, vedeți voi. Și existau două posibilități. Fie Domnul Iisus Hristos locuia în locuia în acești oameni, fie erau lepădați sau descalificați, adică

[22:53]falși. falși. Pe voi și vă încercați vă dacă sunteți în credință. Pe voi înșiivă cercați vă. Nu recunoașteți voi că Iisus Hristos este în voi afară numai dacă sunteți lepădați. Foarte scurt. Pavel folosește trei expresiile acestea sunt de fapt niște cuvinte. Nu știu greacă, dar mă aplec foarte mult ca să înțeleg și mai bine și vă recomand și dumneavoastră să luați un dicționar paralel român grec, să vedeți ce înseamnă cuvântul respectiv, că uneori nu i un cuvânt, e de fapt e un cuvânt și a fost tradus într o frază și uitați primul în care spune Pavel pe Irazo spune„Încercați vă pe Irazo și ce înseamnă pe Irazo ăsta foarte scurt zice pune la încercare pentru a vedea dacă dacă cineva cade sau rezistă. Vezi dacă e ok, rămâne acolo.

[23:51]Da. Bun. Și al doilea pe care el îl folosește, Dochimazo. Dokimazo care înseamnă mai multe, dar pe noi ne interesează în contextul nostru dacă trece testul. Și la ce se referă aici? Eu, de exemplu, dacă aș găsi o un inel pe stradă și e așa auriu, trebuie să mă duc la cum bijutier. Și bijuieriul știți ce face? Dacă nu știe, mă rog, ăștia au ochii formați, îl topește și vede dacă ăla s a topit și s a făcut scrum, nu e bun de nimic. Dar dacă rămâne aur din el, acela este aur curat. Ei bine, asta ăsta termenul ăsta îl folosește, mă rog, înțelegeți o poate fi o variațiune de alte explicații, dar cam asta ar trebui noi să înțelegem. Am trecut testul. Ai trecut testul. Ești din aur. Ești copilul lui Dumnezeu. Și există o diferență, să știți, dintre Peirazo și Dokimazo, pentru că cel unul

[24:59]care rezistă, unul care stă acolo se ține. Da. Și celălalt care nu numai că nu rezistă, Dochim Mazo, ci nu trece testul. este fals. Este un fariseu, dacă vreți. Și apoi sigur acest cuvânt care ne intrigă pe noi, ă Adochimos este în limba greacă, lepădat afară. Numai dacă ești lepădat și zici: „A, gata, aici am plecat noi pe direcția noastră cu pierderea și nepierderea și așa. Nu, nu. Pavel spune altceva aici și spune așa: Lepădat înseamnă acest Adochimos din limba greacă, nevrednic, demnind demn de a fi aruncat sau dezaprobat, apostat, inutil, o minte blestemată, o minte care produce dezgust lui Dumnezeu. Citesc din definiția dicționarului grec. Da. Ă care nu trece testul când se referă la metale. Care nu trece testul când se referă la metale. Nu ai trecut testul.

[26:00]De aceea, în lumina acestor cuvin frate, dar ce treabă avem noi cu corintenii că ăștia nu nu. Și noi trebuie în anul 2026 să ne facem acest test al credinței, al autenticității, al verdicității noastre. Și apoi dacă am trecut acest test care se poate foarte simplu să știți, din ceea ce ne privește pe noi, creștinii, dacă mor la noapte, unde mă duc? Adică lucrurile s foarte simple. E 1 + 1 = 2. Nu i nimic complicat. Și dacă ai Duhul Sfânt în tine, dacă Duhul Sfânt este în tine și dacă crezi că Dumnezeu l a înviat din morți pe Domnul Iisus Hristos cu toată inima ta și dacă l ai mărturisit vei ajunge în rai. Dacă nu crezi, atunci ai o problemă. Dacă încă și o văi, dacă încă ai îndoieli, o fi, n o fi

[26:56]sau ai mers pe cale și te ai dus pe altă cale, trebuie să revii, trebuie să te cercetezi, trebuie să ne cercetăm și oriunde am fi, Doamne, cercetează ne, cunoaște ne și cunoaște mi inima, încearcă mă, cunoaștem gândurile, vezi dacă sunt pe o cale rea și du mă pe calea veșniciei. Mai spune în altă parte: „Doamne, cu toiagul și nuiaua ta, mângâie mă și du mă pe calea veșniciei."

[27:21]Fraților, surorilor, scumpi prieteni, finalul este cel mai important. Finalul este cel mai important. Putem cădea, putem să ne ridicăm, putem să fim cel mai sus, putem să fim cei mai de jos. Da, dar este important unde vom ajunge, care este destinația finală a noastră. Bun. >> [oftat]>> Și prin aceasta spune tot apostolul Ioan și prin aceasta știm că l cunoaștem dacă păzim poruncile lui. Și Domnul Iisus Hristos spune„Dacă mă iubiți, veți iubi

[27:59]poruncile mele. Da? Care sunt aceste porunci? Știți câte porunci erau în Vechiul Testament? Cu aproximație? A zis cineva 600 13. 613. Vreți să le luăm pe toate să vedem unde am picat? Nu, n avem timp. Dar dacă le luăm pe toate și suntem sinceri, eu vă garantez că în dreptul meu, Cristi Matei, multe multe le am încălcat. Apoi, mai mult de cele 613, Domnul Iisus Hristos vine și dă o nouă poruncă. Poruncă ce spune că le înglobează, înglodează pe toate celelalte. Care? Când iubești pe cineva, să iubești pe Domnul Dumnezeul tău și pe așa și pe aproapele tău ca pe cine? Tare, tare mult ne urâm tare mult. Nu prea ne place de noi deloc. Dacă ne ar plăcea mult de noi, știți ce ar fi în biserici? O ferie.

[29:02]Regula de aur. Tot cum e, tot ce da, dar cum e la noi? Ce ție nu ți place, altuia? Nu ți faci. Și în Biblie cum o găsim? Tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți le și voi la fel, căci în aceasta sunt cuprinse legea și proorocii. Bun, haideți să mergem și un exemplu biblic. Marcu de la 17. Tocmai când era gata să pornească la drum Domnul Iisus, a alergat la el un om care a îngenunchiat înaintea lui și l a întrebat: „Bunule învățător, ce să fac să moștenesc viața veșnică? Pentru ce mă numești bun? I a zis Iisus. Nimeni nu este bun decât unul singur, Dumnezeu. Cunoști poruncile. Să nu prea curvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci o mărturisire mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl și pe mama ta. Tânărul i a răspuns: „Învățătorule, toate aceste lucruri le am păzit cu grijă din tinereța mea. Uow! Excelent! Iisus s a uitat țintă la el, l a iubit și i a zis:„Bravo!

[29:59]Excelent! Îți lipsește ca la noi în România, te duci la ghișeu și îți lipsește o hârtie. Îți lipsește un singur lucru. Ești extraordinar. Și care ce i lipsea băiatului ăstuia? Știți ce i lipsea? Era zgârcit. Na, era prea bogat. Doamne, nu mi da cum zice Sol. Doamne, nu mi da nici bogăție ca să nu mă nici sărăcie să mi cerșesc. Ce bine e să fii. Avea prea mult. Se îndrăgosti. Inima lui era la avere. Doamne, nu pot. Și cum a plecat băiatul ăsta? A întors spatele. Frați și surori, una singură. Le a ținut pe toate, toată legea și proorocii. Una singură i a lipsit. Apoi, cum ne raportăm noi? Deschideți la Hai, poate faceți mai repede decât mine, Efeseni, că o să citesc mai multe texte. Efeseni 4:25: 32. Efeseni 4:25 cu 32. Poate

[31:08]reușiți înaintea mea. Zice așa: De aceea spune Pavel, efesenilor, altă biserică, am zice că numai corintenii, dar uitați ce le spune ăstora. Lăsați vă de ce? De minciune. Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul, pentru că suntem mădulare unii altora. Amin. Amin. Amin. Mâniați vă, Doamne, iartă ne și nu păcătuiți. Da. Să n apună soarele peste mânia voastră. Să nu dați prilej diavolului. Cine fura să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui ceva bun ca să aibă să dea celui lipsit. Da. Mai departe. Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură. Ă campioni cu glume la limită. Da. nici

[31:55]din gură, ci unul bun pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce să aud. Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetuliți pentru ziua răscumpărării. Orice amărăciune, orice iuțime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Unde suntem noi în raport cu aceste cerințe ale Sfintei Scripturi? Cât dintre ele, cât putem, că acuma eu vin și vă spun cu sinceritate, eu nu pot să le împlinesc pe toate. N am venit aici să mi arăt mușchii. Știți că eu nu, eu sunt cel mai slab dintre dumneavoastră și mă lupt să împlinesc aceste lucruri. Cu unele reușesc, slavă Domnului, unele chiar sunt așa bine puse acolo la punct, dar cu unele este o luptă în fiecare zi, în fiecare moment, în fiecare clipă. parcă îți vine să iei o pastilă. Lasă mă în pace. Nu te lasă. Nu te lasă. Există ceva în

[32:52]minte. Dualismul ăsta pe care filozofic și așa teologic pe care l au abordat mulți înțelepți ai lumii ăștia. Ah, nu mai știu care a spus un scriitor că cea mai mare luptă dintre pe lumea aceasta este între noi. De ce? pentru că suntem în același timp în cele două armate. Nu mai știu cine a zis unul de ăsta mai bătrâor. În fine, ideea este că noi suntem pe tărâmul virtual, dacă vreți, suntem în împărăția lui Dumnezeu, dar trăim pe pământ și atunci este o luptă acerbă între aceste două conflicte astronomi universale, cosmice.

[33:40]Cine câștigă? Dacă vreți, haideți să simplificăm. Pe umărul pe care vreți. Stă un înger bun și pe umărul celălalt stă un înger rău. Și îngerul bun zice„Bine, bine, bine. Celălalt zice rău, rău, rău. Cui ce dăm primul? Doamne, cercetează ne și vezi dacă suntem pe o cale rea și du ne pe calea veșniciei. E tot ce pot să spun. Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuși, așa să mănânce din pâinea aceasta și să bea din paharul acesta. Așadar, frați surori, în lumina acestor lucruri spuse ar trebui să ne dăm fiecare dintre noi două răspunsuri. Unu, ești pe calea lui Dumnezeu? Dacă, repet întrebarea, dacă ești la noapte mori, ai convingerea că mergi la la Dumnezeu? Nu. Și nu e un răspuns emfatic. mândrie. Da, eu merg. Nu. Prin meritele Domnului Iisus Hristos și prin mila Domnului, da, pot ajunge în cer. Dacă spui lucrul ăsta cu sinceritate, că

[34:46]pe mine, mie degeaba îmi spui sau lui mama sau lui tata sau lui soția sau soțului lui, că până la urmă dăm socoteală fiecare înaintea lui Dumnezeu. Dacă lucrul acesta este autentic în tine, atunci vei merge în cer. Dacă nu ai un răspuns clar și șovăi, nu știu, așa și așa, nici călare, nici pe jos. Nu e bine. Nu e bine. Trebuie făcută o cercetare de sine. Trebuie luată o decizie și mers pe calea lui Dumnezeu, pe calea gustă. Da. Apoi sunt un creștin autentic matur sau doar un copilaș din punct de vedere spiritual, că am început cu acest subiect. Spune așa: Fraților, tot corintenilor, fraților, nu fiți copii la minte, ci la ce?

[35:32]Nu vă mai aduceți aminte? La răutate. Fiți copila. Ați văzut ce fac copiii? Jap, jap, dă i, omoară l. Și după aia ce fac? Se joacă împreună. Adevărat spune Domnul Iisus Hristos că dacă nu veți fi ca acești copilași, nu veți intra în împărăția cerurilor. Ne jucăm, ne batem, ne Pardon, sper să n ajungem chiar acolo, ne certăm, ne luăm jucăriile și ce facem? Te duci unde? La altă biserică. M am săturat aici. Atâtea probleme nu mai vreau. Știi ce vei găsi la cealaltă biserică? Mai multe probleme.

[36:10]Nu i bine nici acolo. Te duci la alta și tu unde sfârșești. Nu se pune problema dacă te vei rătăci de pe cale. Nu dacă, ci doar când. E o chestiune de timp. Fraților, de ce credeți că ne a pus Dumnezeu împreună? Eu mai zbier la dumneavoastră. dumneavoastră, slavă Domnului, tăceți că na, așa e cu predicatorul. Da, dar nu trebuie vă șlefuiți acuma că eu țip și dumneavoastră tăceți. Nu că poate nu sunteți toți de acord cu ce zic eu, dar dacă stăteați acasă și nu mă auziți, mă auzeați pe mine, puteați fi șlefuiți? Păi, nu. Păi dacă eu aș avea i a zice mâinii stâng: Bă, ia că m am plictisit de tine. Ia gata, nu mai am nevoie. Sau să i zică dreapta. N are trupul ăsta mintea asta. n are nevoie și de una și de alta. Nu suntem mădulari unii altora. Nu trebuie să fim prunci la răutate și să ne iertăm și să ne iubim unii pe alții. De ce? ca să progresăm spiritual,

[37:09]ca să ne ajutăm unii pe alții, ca să nu fim copii plutind încoace și încolo to efesenilor le spune purtați de orice vânt de învățătură prin viclenia oamenilor și prinșeretenia lor în mijloacele de amăgire sau cum spune în Evrei 5. Voi care demult trebuia să fiți învățători, aveți trebuință să vă învețe cele dintâi adevărurile ale cuvântului lui Dumnezeu și ați ajuns să aveți nevoie de ce? de lapte, de suzetă,

[37:35]când voi trebuia să i învățați pe alții. Cam mulți bebeluși prin biserici, fraților, dar ăștia mi slavă Domnului să fie, să se înmulțească, dar din punct de vedere spiritual și unii vor lapte de capră, că nu mai merge cu lapte de vacă. Știți părinții la ce mă refer? Că alergam în tot Bucureștiul să i dau lapte de capră, că ăla nu știu ce are în el. Parcă eu am băut numai lapte de capră. Bine, se vede că n am băut.

[38:06]Nu fiți copii la altceva, ci la răutate, fraților. Să ne iubim unii pe alții. Eu tot fac apel. Vă dați seama că o să adică nu vă dați să ne gândim că dacă ajungem în cer va trebui să fim în aceeași formulă și cu ăia răi și cu ăia buni. Frate, nu l mai suport. îi zice într un întâlnire de comitet, zice: „Frate, nu l mai suporți, dar ăsta pocăit dacă faci așa, dar nepocăit. Îți dai seama cum era ăsta?

[38:37]Așa suntem toți, fraților. Ne a adunat, de aia neămare. Ne am adunat. Dar ceea ce ne unește și ceea ce ne apropie este sângele Domnului Iisus Hristos. Jertfa sa, dragostea sa, altruismul său, devotamentul său, demonstrația sa de dragoste. Ne a iubit până la capăt. A zis: „Da, tată, iată mă, sunt aici. Trimite mă, împlinesc asta. De ce? Pentru Cristi, pentru el, pentru ea, pentru Ioana, pentru Elena, pentru toți. De ce am meritat eu așa ceva? Merităm noi așa ceva? Nu. Dacă am gustat și am primit o astfel de dragoste, noi ce trebuie să dăm în schimb? Cum trebuie să fiu suzetă? Nu trebuie să fim oameni maturi, spirituali, oameni de care să se folosească Dumnezeu. E atâta suferință cu copiii ăștia tineri care îs cu telefoanele astea și cu tot tot tot și surori în vârstă singure, frați în vârstă singuri. Fraților, e atâta suferință, e atâta nevoie de empatie, de

[39:43]simpatie, dacă vreți, de a simți cu ceilalți unde suntem noi. Desigur, fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem, nu se poate, spune Domnulus. și fără ajutorul Duhului Sfânt nu putem să facem să împlinim toate aceste lucruri. În fapte ni se spune căci Domnul Iisus când se înalță spune: „Voi veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi." Și tot Domnul Iisus le spune ucenicilor: „Rămâneți în mine și eu voi rămâne în voi. Da, căci despărțiți de mine, frate, e mai rău decât înainte. Da, e mai rău decât un pocăit care, să nu zic că se despocăiește, dar care nu l urmează pe Domnul Iisus Hristos, devine uneori mai rău decât un om din lume. Care i varianta aici? Ei, e un alt subiect de predică.

[40:35]Închei, două texte. Atât. Mai îngăduiți mi două texte. Galateni 6 punem, te rog. Am Biblia Thomson și e un pic mai mai dificil, deși nici în cealaltă nu mă descurc. Așa că acuma citim de la telefoane și nu mai merge așa repede repede. Înainte mergea imediat. Deci Galateni, mă pocăiesc și eu înaintea dumneavoastră. Galateni 6. Auziți ce spune aice? 6:1. Fraților, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greșeală, se întâmplă. Se întâmplă. Da. Auziți ce zice Pavel. Voi care sunteți cum? Nu, nu, nu, nu cu suzeta, nu, că n ai cum. Un orb nu poate să conducă un alt orb. Zice: „Voi care sunteți duhovnicești, ce să i faceți? Dă i și omoară l. Nu zice aice să l ridicați cu ce? Cu duhul blândeții. Da. Și ia seama la tine în sus ca să nu fie ispitit. Și după aia purtați vă ce știți ce cuvânt este aici în limba greacă? Vi l spun ca să nu l căutați acasă. Baros. Știți ce e ăla un baros? Ciocanul ăla. Știți? Noi îl folosim în

[41:35]limba română. Ăla de e foarte greu îl ridici și dai cu el. Purtați vă baros greutățile. Abia poți să ridici. Da. Purtați vă unii altora și vezi ce vezi ce face. Haideți, citiți cu mine. Dă i versetul 2. Adică am greșit în vreuna? Păi, am greșit în multe. Dar dacă ne arătăm empatia și ne iubim unii pe alții, împlinim, ne întoarcem iar la chintesența dragostei, nu împlinim legea. Amin. Purtați vă sacinul altora și veți împlini astfel. Dacă vreunul crede că este ceva, cu toate că nu este nimic, se înșeală. Doamne, ai milă de noi. Fiecare să și cerceteze ce? Fapta lui vecinul, lui vecina. Să nu, nu, nu. fapta lui și al atunci va avea cu ce să se laude numai în ce l privește pe el și nu cu privirea la alții, căci fiecare își va purta sarcina lui însuși. Amin. Și vă rog să mai deschideți la 1 Ioan capitolul 2. Hai că aici găsesc mai repede. Un închei cu versetul ăsta. Iertați mă, am trecut vreo trei minute.

[42:40]Am zis la fără cinci, dar am trecut vreo 3 minute. Deci 1 Ioan, capitolul 2, de la 3 la 6. Da? Haideți să și afișăm ca să citim cu toții că i bine să Și prin aceasta știm că l cunoaștem pe cine? Pe Dumnezeu, pe Domnul Iisus Hristos. Dacă păzim poruncile Lui. Cine zice îl cunosc și nu păzice nu păzește poruncile lui este cum? Un mincinos și adevărul nu este în el. Dar cine păzește cuvântul lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârșită. Prin aceasta știm că suntem din El. Doamne, cercetează mă și cunoaște mi gândurile. Încearcă mă și cunoaștem inima. Vezi dacă sunt pe o cale rea și du mă pe calea veșniciei. Haideți ca astea două versete atât din Psalmul 100. Cât este? 39, nu? Da.

[43:35]Ultimele două versete sunt. Haideți pe astea să le ținem minte și măcar atât să plecăm în amiaza asta de aici seara să ne aducem aminte. Doamne, Doamne, cercetează mă. Doamne, cunoaște mi inima, vezi ce e în ea. Încearcă mă, cunoaștem gândurile, Doamne, vezi care sunt în neregulă. A, știți ce mi place la David? Spune: „Doamne, iartă mă pentru păcatele pe care nu le știu. Că

[44:01]poți păcătui, poate te uiți la cineva greșit și ai păcătuit. Adică e păcat pentru el. Tu nu ești păcătos că nu știi, că nu ți dai seama. Și pentru acelea să l rugăm pe Dumnezeu să ne ierte. Amin. E greu, frați și surori, e greu, să știți, dar este cel mai sigur drum spre veșnicie. Este cel mai sigur drum spre maturitate spirituală. Este cel mai sigur drum pentru a fi o unealtă în mâna Domnului. În biserică e nevoie, sunt mulți căzuți, au nevoie de noi, de cei care poate suntem puțin mai sus. Nu mai zic de afară. Dacă noi suntem beteji aici, loviți, amărâți, abia ne ducem. Cum să i mai ajutăm pe cei de afară? Dumnezeu are nevoie de oameni maturi, de oameni destoinici, de oameni care să stea în picioare, să fie duhovnicești, ca să i ridice și pe cei slabi. Și de aceștia Dumnezeu are nevoie de dumneavoastră, de dumneavoastră, de sori, surori și frați mai tinere și mai în vârstă. Mai tineri și mai în vârstă. Domnul să ne ajute, frați și surori.

[45:04]Amin.