Copiii: binecuvântare sau povară? (Mihail Ciopașiu)

0

Există ceva mai profund decât norocul, întâmplarea sau hazardul: fiecare viață este o lucrare în care Creatorul a pus nu doar suflare, ci scop, identitate și chemare.

Predica lui Mihail Ciopașiu pune în lumină unicitatea fiecărei persoane – de la ADN-ul irepetabil până la misiunea fiecărui copil primit în familie.

Lasă-te provocat să descoperi miracolul vieții și să devii răspuns pentru alții, fiind purtător de har și mângâiere în familie și comunitate!

Mesaj înregistrat la data de 2 noiembrie 2025 în Biserica Antiohia.

Pasaje biblice menționate în această predică: Psalmul 100, Psalmul 50, Geneza 1, Psalmul 139, Psalmul 127, Numeri 6:22-27

Transcriere

[0:00]Când am vorbit cu cu familia Buzatu, cu Cristi, cu Larisa și s a discutat despre când să fie această binecuvântare, dorința lor a fost să fie în această zi și mi a plăcut foarte mult ce a spus sora Larisa când discutam. A zis: "Ce poate fi mai frumos într o zi de mulțumire decât să avem și binecuvântarea unui copilaș?" Și într adevăr așa este, pentru că este un motiv extraordinar de a mulțumi Domnului. Și vedeți, noi ce facem în aceste momente este să facem ce spune cuvântul lui Dumnezeu, să împlinim cuvântul Domnului, dar și să fim o ă părere sau să avem o

[0:42]abordare diferită de ce face lumea în ziua de azi. Vedeți, de multe ori copiii sunt văzuți ca pe o povară și de multe ori li se oprește dezvoltarea în pântecul mamei. De multe ori după ce sunt născuți, sunt văzuți ca pe o mare povară și de deseori abandonați sau neglijați și cuvântul Domnului ne spune că acești copilași sunt o binecuvântare de la Domnul. Și noi vrem astăzi să proclamăm că Domnul este creatorul. El este cel care este protectorul. El este cel care binecuvântează și prin momentul acesta să dăm slavă Domnului. Vă invit să citim un text din Sfânta Scriptură care cred că se potrivește pentru ambele momente și pentru o duminică de mulțumire și pentru binecuvântarea copilașului și anume Psalmul 100.

[1:39]Psalmul 100 care spune așa: "Strigați de bucurie către Domnul toți locuitorii pământului. Slujiți Domnului cu bucurie, veniți cu veselie înaintea Lui. Să știți că Domnul este Dumnezeu. El ne a făcut. Ai Lui suntem. Noi suntem poporul lui și turma pășunii Lui. Intrați cu laude pe porțile lui,

[2:14]intrați cu cântări în curțile lui. Lăudați l și binecuvântați i numele, căci Domnul este bun, bunătatea lui ține în veci și credincioșia lui din neam în neam. Amin. Înainte de a avea câteva gânduri în textul acesta, vreau să fac o remarcă asupra textului și anume e bine când citim cuvântul Domnului să ne uităm și în alte traduceri pentru că există situații în care anumite traduceri văduvesc textul de anumite semnificații. Dacă vă uitați, de exemplu, în noua traducere sau în limba engleză sau în limba franceză, o să vedeți că titlul acestui psalm nu este un psalm de laudă. Și este un psalm de mulțumire și în original, dacă ne uităm când s a pus prima dată titlul acesta este un psalm de mulțumire. Dacă ne uităm la versetul 4, în loc să spună intrați cu laude, spune intrați cu mulțumiri pe porțile lui și apoi cu cântări în curțile lui. Și ultimul verset spune și

[3:25]l am avut noi la aniversarea de 100 25 de ani sau nu de 120 de ani. spunea așa: "Căci Domnul este bun, bunătatea lui ține în veci și din generație în generație credincioșia lui." Amin. Și aș vrea să fac câteva referiri asupra acestor ă nuanțe puțin mai încolo. Înainte de a intra în textul acesta, aș dori să prezentăm familia pe noi îi cunoaștem bine pe Cristi Larisa, pe Patrick și pe Aisha. Acuma și pe micuțul Ramos chiar o să l cunoaștem că va veni aici în față adus de părinți. Dar aș vrea să prezint și familia lărgită sau bunicii din familia Buzatu, Ion și

[4:11]Maria. Ne bucurăm să fiți cu noi în dimineața aceasta la închinare și familia Ciocan. Fratele Mihai și sora Pe una Domnul să vă binecuvânteze și bineînțeles familia Lărgită și din familia Buzatu și din familia ă ciocan. Domnul să vă binecuvânteze pe toți. Ă în Sfânta Scriptură conceptul acesta de mulțumire sau de recunoștință este privit din două perspective. Pe de o parte, el este instituit de Dumnezeu prin legea mozaică, prin Moise

[4:49]foarte concret, foarte clar. Sunt patru sărbători, nu aș vrea, nu este timp să le detalim, dar sunt patru sărbători care au această conotație despre mulțumire și de exemplu avem sărbătoarea roadelor, sărbătoarea primelor roade, avem sărbătoarea Pentecostului sau ce se întâmplă la 50 de zile după primele roade în care poporul trebuia să vină înaintea lui Dumnezeu cu mulțumire, dar într un mod, hai să spunem, sistematizat. Adică trebuia să aducă primele roade, să ia din grâu, să ia din roadele pământului și întotdeauna ele se puneau înaintea Domnului și erau aduse ca jertfă din care și preotul

[5:36]deseori lua parte. Mai exista o jertfă din jertfele care sunt. este o jertfă specială de mulțumire ă sau de pace care prin care omul putea să aducă la templu, la cortul întâlnirii ceva special ca împlinirea unei juruințe sau pentru că Domnul a făcut ceva în viața lui. Și la această jertfă e singura jertfă menționată în cartea cartea Levitic și Deuteronom, unde cel care aducea această

[6:07]jertfă putea să ia parte din ea, adică putea să mănânce împreună cu preotul și de asemenea putea să i invite și pe alții ca să ia parte la această masă care se făcea la jertfa de mulțumire. Pe lângă aceste lucruri care sunt, să spunem, parte din sistemul, hai să spunem legislativ, din normele poporului evreu, Dumnezeu nu s așteptat doar la atât, pentru că ele puteau fi făcute formal, ca o dovadă a formalismului. Și atunci Dumnezeu cere, dacă ne uităm în literatura ăă mai ales în literatura de înțelepciune, în psalmi, găsim deseori și s a citit dimineață Psalmul 50, în care Dumnezeu cere ca această atitudine de mulțumire să fie o atitudine constantă în viața omului, să fie ceva permanent, pentru că da, poți să aduci o jertfă, poți să te duci la o sărbătoare, să faci pelerinaj. De exemplu, sărbătoarea corturilor avea nuanțe despre mulțumire, dar omul putea să fie întristat, putea

[7:16]să fie nemulțumit, putea să fie cârtitor. Și istoria poporului evreu ne arată că de fapt inima poporului n a fost niciodată schimbată, inima poporului lui Dumnezeu. Însă ăă Dumnezeu cere o atitudine permanentă. Adu ca jertfe mulțumiri. Cu toate acestea, este bine să avem și momente în care colectiv înălțăm Domnului mulțumirile noastre și avem nenumărate motive. Există cântări care

[7:49]spun că am 1000 de motive. Mai este una care spuneam milioane de motive. Cred că dacă am sta să împărțim niște hârtiuțe și să scriem fiecare pe ele motive pentru care am mulțumi Domnului în această dimineață, cred că am strânge câteva sute. Cred că fiecare dintre noi, dacă ne uităm cu atenție în viața noastră, avem zeci de motive de mulțumire și poate astăzi cu siguranță cel mai mare motiv de mulțumire l am avut prin amintirea Domnului Iisus Hristos la masa Domnului ca mântuitor și răscumpărător al nostru. Dar iată că astăzi privim și la modul în care Dumnezeu a dat viață unui copilaș, ceea ce este o minune extraordinară. Este poate cea mai mare minune din lumea aceasta care se întâmplă este modul în care Dumnezeu face produce viață, în

[8:45]care Dumnezeu dă viață unei persoane, unui copilaș. Cum Dumnezeu din dragostea dintre soț și soție, din niște celule, hai să spunem, sau moarte care n au viață însele, unindu se, Dumnezeu face un miracol și o nouă ființă se naște de acolo. Și vedeți, lumea din din ziua de astăzi privește la lucrurile acestea cu simplitate, chiar cu dispreț,

[9:17]pentru că pe de o parte le numește accidente ale universului, accidente ale ă fizicii, ale chimiei, ale biologiei sau pe de altă parte le numește evoluție din lucruri inferioare. Nu știu dacă știți, țin minte când am studiat la istorie, aveam o și mi a plăcut foarte mult de profesoara de istorie, dar chestia asta nu mi a plăcut și mi a rămas din gimnaziu în cap acea imagine cu o maimuță care stă mai aplecată și se mai ridică, se mai înalță și după aia în picioare și un bărbat așa bărbos care stă aplecat și se îndreaptă și ajunge omul. Și este imaginea pe care și acuma o veți găsi în școli prin care se încearcă să se spună că viața omului derivă din evoluția dintr o specie inferioară dintr

[10:14]un animal. În cazul acesta, o maimuță. Și aș face doar o referire scurtă. Cine susține lucrul acesta n a citit Geneza capitolul 1. Pentru că în Geneza capitolul 1, în ziua în care sunt create animalele și apoi este creat omul, Dumnezeu vorbește de două ori. Citiți cu atenție textul. Dumnezeu a zis să fie animale după soiul lor, să dea viață. Și dacă era evoluție, nu mai spunea nimic pentru că era implicit. Nu. Pe când Dumnezeu ce face? După ce animalele acestea iau ființă după soiul lor și Dumnezeu se uită că sunt bune, Dumnezeu mai vorbește încă o dată în aceeași zi și spune: „Haidem să facem om

[11:04]după chipul și asemănarea noastră." Și Dumnezeu nu doar vorbește cum face cu animalele, ci ia țărâna pământului, o modelează și apoi dă suflare de viață peste bucata aceasta de lut care este na și ea naștere Adam. Așadar, vedeți, Scriptura ne spune foarte clar că nu este un accident, ci că Dumnezeu a avut un scop, că a avut un plan. Bineînțeles că pentru cei care susțin, spre exemplu, avordul, e bună teoria aceasta a accidentului și este bună perspectiva aceasta în care viața nu are valoarea pe care o dă Sfânta Scriptură. Printr o binecuvântare ca aceasta, biserica proclamă că Dumnezeu este creator, că Dumnezeu a avut un scop cu fiecare dintre noi și că viața aceasta pe care o

[12:01]amintim astăzi și pentru care cerem binecuvântare a lui Amos este un miracol al lui Dumnezeu. Nu este o întâmplare, nu este un accident, ci este planul lui Dumnezeu. Și biserica trebuie să pună darul vieții la un pe un loc de cinste pentru că este actul creator al lui Dumnezeu. Acum aș vrea să ne uităm foarte pe scurt la câteva gânduri din textul acesta. Vedeți în versetul 1: Strigați de bucurie către Domnul toți locuitorii pământului. Este o chemare pe care o face aici psalmistul. Vedeți, cânt psalmul acesta este o cântare. Știm, da, că ele se cântau la templu. Și imaginați vă că în anii în care se scriu aceste lucruri, undeva să spunem pe la anii 1000 înainte de Hristos, 809, nu știm exact când e scris psalmul acesta, dar e clar că e scris în perioada în care erau în țara promisă.

[13:07]Și în momentul în care în templu zidit de Solomon se aduna poporul Israel și prin leviți cântau lucrul acesta, ei proclamau ceva. Primul lucru pe care îl proclamau care este, putem spune, ca o profeție, care atunci nu s a împlinit, este faptul că vedeți, spune: „Strigați de bucurie toți locuitorii pământului. În vremea aceea, în afară de poporul Israel, mai era cineva care să proclame lucrul acesta? nu mai era. Dimpotrivă, poporul are el însuși probleme pentru că în loc să cinstească numele Domnului, spune că a zidit altare pe înălțimi

[13:51]și a acceptat zeități păgâne false în închinarea lor. Istoria poporului evreu după Solomon, care este primul care face greșeala aceasta prin multe căsătorii, spune cuvântul Domnului că a adus multe zeități prin soțiile lui și apoi fiul lui Roboam și apoi se rupe împărăția. Ieroboamia 10, da, ceea ce numim semțiile lui Israel. Rămâne bucata aceasta cu Iuda și uitați vă că avem împărați care spune că n au umblat în calea tatălui lor David și au zidit altare Bali lui Bal și Astartei. Deci ce au făcut ei în loc să proclame ceea ce i a chemat Dumnezeu? Ei s au întinat și au spus: "Șe aceștia

[14:39]sunt buni zeitățile acestea. Au acceptat forme de închinare false. Au fost ispitiți de cel rău și au căzut în lucrul acesta. Ceea ce se întâmplă astăzi la nivel macro, putem spune în lumea noastră. tot felul de închinări false la zeități false. Un zeu fals este omul în sine. S au închinat făpturii în locul făcătorului. Un alt zeu fals este materialismul, banii. Un alt zeu fals este plăcerea.

[15:14]Altul este confortul. Altul este să ți faci un nume. Altul este să, nu știu, tot felul de lucruri pe care oamenii le fac. bineînțeles, senzualitate și apoi alte păcate pe care le fac oamenii, vedeți, numai ca să nu se închine lui Dumnezeu. Psalmul acesta ne cheamă colectiv și vedeți, noi nu punem mare atenție, dar spune: „Strigați de bucurie. Strigați de bucurie. Să știți că în dimineața aceasta s au întâmplat două lucruri aici. Și versetul 1 s a împlinit și versetul 2 s a împlinit. Deci s a strigat de bucurie către Domnul. Ați văzut copiii cum au cântat și uitați ce mai spune versetul 2. Slujiți Domnului cu bucurie. Veniți cu veselie înaintea Domnului. Credeți că programul dinainte cu copilașii a fost sluji slujire cu bucurie și au venit cu veselie înaintea Domnului? Sunteți de acord? Vedeți ce lecție ne dau copiii.

[16:19]Vi s a întâmplat vreodată să faceți o slujire pentru Domnul și să n o faceți cu bucurie? S o faci din datorie, s o faci din rutină? Vedeți, copilașii n au lucrul acesta. Ei au slujit cu bucurie și au venit cu veselie înaintea Domnului. Așadar, vedem acest lucru că și m am uitat puțin să văd aice pentru că vedeți chemarea aceasta este pentru toate popoarele astăzi. Putem spune că sunt în cea mai mare parte, nu peste tot. Îmi pare rău că n am o statistică, chiar am citit recent, dar o treime din populația pământului, cel puțin o treime, dar o să poate cu altă ocazie o am exact în față, n a auzit Evanghelia, cel puțin o treime. Lumea este plină de păgânism, deși în Africa și în Asia sunt cele mai mari treziri care se întâmplă la ora actuală, de fapt, avem trei zone cu

[17:20]treziri: America de Sud, Africa și Asia. Totuși, acolo este și cel mai mare întuneric. În India sunt tot felul de zeități, sunt sute, mii. Una dintre ele este vaca, de exemplu. Oamenii se închină vacilor. Șobolanii sunt alte zeități. Din orice fac o zeitate. Din orice plantă. În budism, de asemenea, sunt foarte multe moduri în

[17:51]care oamenii se închină într un mod neadecvat, nerespectând ceea ce cere Domnul. Și vedeți noi prin psalmul acesta ăă afirmându l, noi vrem ca toți locuitorii pământului să strige Domnului de bucurie. Apoi versetul 3, vedeți ce spune versetul acesta. Și aici avem trei motive de mulțumire și de laudă. Primul este următorul: să știți că Domnul este Dumnezeu. Din nou, revenim. În momentul în care se afirmă lucrul acesta în vremurile acelea din templul lui Solomon este singurul loc din de pe planeta Pământ în care se rostea lucrul acesta și în exprimarea lor ei spuneau așa: "Să știți că Iahve este Elohim". Deci nu s două cuvinte. Nu Dumnezeu e Dumnezeu. Nu Elohim Elohim, ci Iahve este Elohim. Și sunt două nuanțe diferite pentru că vedeți, Elohim este creatorul.

[19:04]Da? Iahve este Domnul cel care este stăpânitorul, cel care are autoritate. Dar Elohim este cel pe care î vedem în Geneza 1:1. La început Elohim a creat cerurile și pământul. Și ce se întâmplă aici în psalmul acesta este o recunoaștere publică, o afirmare, o proclamare a faptului că singurul Dumnezeu adevărat este Elohim, este Dumnezeu. El este singurul pe care îl proclamăm. Este singurul care a avut, care s a îndurat de noi și care este Domnul nostru. El este creatorul care prin creația universului și crearea noastră a avut un scop cu noi. Și apoi ajunge la a

[19:51]doua al treilea motiv de mulțumire, unde ne apropiem de binecuvântare, de subiectul acesta. Uitați ce spune. El ne a făcut, ai lui suntem. Cine îi făcuse pe egipteni? Sau cine spunea egipteni că i a făcut? Pun întrebarea așa. Cine îi făcuse pe cei din Mesopotamia? Cine îi făcuse pe cei din Canaan? Păi cei din Canaan, am avut o un mesaj din Geneza 1:1 și am văzut. Ei spuneau că Ba a creat lovind cu toiagul la Ugarit, Marea Mediterană. la Egipt spuneau că i a făcut zeul suflării și la Mesopotamia era alt Dumnezeu care a făcut sau o zeitate care a făcut printr o luptă cu alte zeități și a biruit, a reușit să i creeze. Vedeți ce spune psalmul acesta? Este o afirmare a faptului că singurul Dumnezeu creator este Elohim, este Dumnezeu.

[20:57]Și noi proclamăm lucrul acesta. Vedeți? Îl afirmăm astăzi în biserică, într o societate în care mulți nu consideră că lucrul acesta este adevărat. De exemplu, noi suntem o derivată sau venim din evoluând dintr o specie inferioară. Noi am venit dintr o explozie. Noi am venit pentru că există niște cicluri în istorie. Cam astea sunt părerile pe care le promovează astăzi oamenii. El ne a creat și vedeți, noi afirmăm lucrul acesta, dar cu atât mai mult când ne uităm la un copilaș, suntem mai este mai profund mai profundă semnificația. Pentru că, de exemplu, în Psalmul 139 spune psalmistul David așa: "Tu mi ai întocmit rărunchii. Tu m ai țesut în pântecele mamei mele.

[21:57]Te laud că sunt o făptură așa de minunată." Și vedeți ce frumos spune lucrul acesta David. Minunate sunt lucrările tale și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta. Cu alte cuvinte spune David uitându se la viața lui, dar atenție, nu doar la momentul în care el scrie lucrul acesta. Versetul acesta este unul dintre sau textele acesta este unul dintre textele cheie și argumentele cheie împotriva avortului, pentru că el nu spune m ai făcut o făptură minunată și faptul că acuma pot să scriu și pot să cânt la harfă și pot să biruiesc cum sunt împărați și am tot. El spune așa mai departe: "Trupul meu nu era ascuns de tine când am fost făcut într un loc tainic.

[22:52]țesut în chip, ciudat, ca în adâncimile pământului, când nu eram decât un plot fără chip, ochii tăi mă vedeau și în cartea ta erau scrise toate zilele care î erau rânduite mai înainte de a fi fost vreuna din ele. Cum poți să afirmi în societatea contemporană că viața începe la naștere? Cum pot să afirmi că perioada intrauterină nu este viață când la scurt timp după actul conceperii începe să bată inimioarea copilului sau

[23:32]fătului petusului și încep să apară organe. Încep să apară începe să apară viață. Există poate cel mai minunat lucru pe care l a scris Dumnezeu în universul acesta. este ceva care purtăm fiecare dintre noi și ceva care este unic și anume codul ADN al fiecăruia dintre noi. Știți câte câte elemente are codul ADN al meu și al dumneavoastră?

[24:07]Dacă ați lua jumătate din populația globului și ați pune unul lângă altul și i ați dat la fiecare câte o element, ăla este codul ADN. Adică 3,7 miliarde de informații sunt cuprinse în ADN ul unei persoane și fiecare conține de la mama și de la tata, de pe linia mamei, de la mama și de la tata mamei, de la tata, de la tata și tot așa conține informații și se duce acest cod ADN. Știți că acuma există și un site, se numește My Heritage. Poți să te duci acolo faci un test ADN și începe să spună de unde vii dacă ai în tine rădăcini de la

[24:51]italieni, de la greci, de la mongoli, de la turci și așa mai departe sau de la Împăratul Traianu, de exemplu, că ne tragem și din romani. Da. Și vedeți, se pot strânge informații extraordinare din ceva ce este invizibil. cu ochiul liber. Gândiți vă ce este înscris în noi de către Dumnezeu, cu câtă măestrie și matematic este improbabil. John Lenox, care este profesor la Oxford de matematică, spune așa că să ai un cod de 3,7 miliarde de informații care să

[25:29]fie la fiecare unic și care să se asocieze cu toți înaintașii, strămoșii, este ceva care din punct de vedere matematic este imposibil să fie un accident. Deci pentru un matematician adevărat ar trebui să creadă că există un creator, că cineva a avut un scop și că este cineva cu mult peste capacitatea noastră de a l înțelege sau de a l im limita.

[26:01]Vedeți, spune aice că în acele momente ochii lui Dumnezeu vedeau. Cred că am mai dat ilustrația aceasta. Îmi aduc aminte că eram o dată pe Facebook și dădeam și eu scroll cum câteodată mai când ești te mai uiți pe acolo și văd un grup era de fapt o postare a unui grup de copii de fapt nu mai erau copii acuma aveau cam aceeași vârstă cu mine născuți prin anii între anii '5 90 care au fost

[26:34]abandonați de părinți pentru că așa era vremea atunce nu se nu era permis is nici controlul nașterilor, nici avortul și atunci foarte multe mame care nașteau copiii abandonau. Bani maternitate, bani în diverse locuri și m a atras postarea aceasta că de fapt pe asta am citit o și după aia am intrat și eu pe grupul ăla să văd că povestea cineva care era născută în anul o o domnișoară în 1986 și spunea așa: Sunt

[27:03]în America, am fost adoptată dintr un orfelinat în anii '90. Sunt cetățean american acuma. Părinții m au adoptat și știu doar atât, că am fost abandonată într o scară de bloc în zona pieței Miniș, adică nu știu, cred că e sectorul 3, dacă nu mă înșel. Da, sectorul 3. Poate cineva să mă ajute să mi găsesc părinții? Nu știu când mă chema, nu știu nimic, n am niciun act. Și apoi am intrat pe grupul acela, m a m a stârnit chestia asta pentru că în zona aceea, bineînțeles, și informația, dar și copiii aveau școală în zona aceea. Și am intrat pe pagina aceea și am descoperit povești ale tinerilor din America, adoptați așa la grupul acesta făcut, care își găseau părinții, postau acolo informații, întrebau și postau poze că s au reîntors în România și și au regăsit familia biologică. Vedeți, se întâmplă în zilele noastre astfel de drame în care un miracol ca

[28:02]acesta, un copilaș să nu fie văzut ca atare, ci să fie considerat ca o povară, ca un accident, ca o ghiulea pe care o s o tragă după picior, că nu și a terminat mama cariera, că nu și a terminat licența, că n au părinții unde să stea și știu eu din ce alte varii motive. Și societatea spune: „Nu l vrei? scapă de el. Nu, cam asta este percepția. Biserica vine prin astfel de momente și spune că Dumnezeu a avut un scop și că Dumnezeu

[28:39]îl vede chiar și atunci când tu nu l vezi. Chiar și atunci când nici nu știe mama că în pântecele ei este un copilaș. Dumnezeu spune textul că l vede și că acolo erau scrise în cartea lui Dumnezeu toate zilele lui. Cum își permite cineva atunci să ia zilele? Este expresia acestui da care înseamnă a face avortul sau ucide copilul când zilele sunt ale Domnului.

[29:15]Ce facem noi printr un astfel de moment? Vedeți, noi afirmăm că Dumnezeu este creatorul universului. El ne a creat suntem ai lui. Viața este un dar de la El și copiii sunt o binecuvântare. În Psalmul 127 spune așa: "Iată, fii sunt o moștenire de la Domnul. Rodul pântecelui este o răsplată dată de El ca săgețile în mâna unui războinic. Că așa sunt fiii făcuți la tinerețe. Vedeți, moștenirile de obicei se referă la înaintași, nu la cei care vin. Când spui că ai primit o moștenire, o primești de la părinți. Dar iată ce spune textul. Inversează aici și spune: „Copii tăi sunt o moștenire de la Domnul. Cu alte cuvinte, primești un mare har, primești o binecuvântare, primești ceva vremelnic pentru că nu vei putea toată viața să

[30:15]influențezi la același nivel viața aceasta pe care Dumnezeu ți a încredințat o pentru o vreme. Există un timp în care poți să ai un impact asupra copilului acesta prin educație formală, educație civică. Da. despre ce înseamnă să fii un om de caracter, ce înseamnă să ai bune maniere, dar și mai ales ce înseamnă să l cunoști pe Dumnezeu. Am văzut recent un mesaj, spunea: „Bucură te când din camera copiilor se aud țipete și strigă te și pentru că va veni o vreme când liniștea de care va fi în acea cameră te va dura mai mult decât țipetele pe care le auzi astăzi. Dacă vine copilul să te îmbrățișeze, nu l respinge niciodată, pentru că va veni o zi în care vei plânge ca să te mai îmbrățișeze copilul tău, care acum este adult. Mai spunea acolo de asemenea

[31:17]ăă alocă i timp acuma cât dorește să fie cu tine pentru că o să vină o zi în care tu o să ți dorești să fii cu el și el n o să mai aibă timp. Și ultima spunea așa: "Când vrea să te țină de mână, când mergi cu el prin barc, strânge l cât poți de tare, că o să vină o vreme când o să i fie rușine să te mai țină de mână prin parc." Cu alte cuvinte, vedeți, așa asta este natura. Se întâmplă. Am pățit și noi asta ca și copii și acuma vedeți la rândul nostru suntem părinți, dar există o vreme în care poți să ai un impact mare asupra copilului. Domnul Iisus Hristos face ceea cei din vremea lui și mai ales ucenicii n au înțeles. Vedeți, există și mă apropii de încheiere, există perspectiva aceasta pe care am întâlnit o foarte des a copilului marginalizat. pentru că lucrez de vreo 17 ani în și în comunități defavorizat, în mod special

[32:18]cu ajutorarea copiilor și am văzut tot ce puteți să vă imaginați despre ce înseamnă marginalizare, indiferență, abuz, orice se poate despre suferințele copiilor. Și nu este nimic mai dramatic decât să vezi un copil fără apărare care este respins. Vă dau un exemplu, unul singur. Acum vreo două luni în vară

[32:48]m am dus la școala unde lucrez cu copiii din ferentar și era cineva în parcare, n am recunoscut prima dată și a venit și m a îmbrățișat foarte strâns. Nu mai îmi dădea drumul și am recunoscut. Era un băiețel pe care îl știam din cl de la grădiniță. care avea o problemă la mânuță. Are mai multe probleme, dar avea una în care avea doar două degete, nu cinci. Și atât el și fratele lui au fost aruncați la ghenă și sectorul 5, prin direcția de asistență socială i a luat într un centru de lângă noi și a venit la școală și a fost în tabere, a fost și nu mai îmi dădea drumul. Așa de bucuros era să mă revadă. Și vă spun, nu știu dacă e ceva mai dătător de energie, dacă vreți. E ca o, știți, un fast charge, cum se spune, o încărcare rapidă. Când vezi un copil din ăsta care știi de unde vine și poate într un fel sau altul ai putut să contribui. Nu mai spun ce este cu copiii tăi când vezi cum cresc și vezi

[33:48]binecuvântările. Așadar, vedeți, într un context în care ucenicii opresc acești copii care vin spre Domnul Iisus și societatea de atunci face același lucru, Domnul Iisus Hristos îi oprește. Pentru că vedeți ce fac acei părinți? îi spune că i a adus ca să se atingă de ei. Și aș vrea doar să pun întrebarea aceasta. Putem noi să fim o piedică atunci când un copilaș vrea să fie atins de Domnul Iisus? Putem noi să fim o preliște, nu știu, prin poate prin mărturia greșită pe care o avem, poate prin abordarea noastră, poate prin indiferența noastră. Și

[34:29]Domnul Iisus Hristos s a mâniat. S a mâniat. S a supărat pe ei, pe Petru, pe Ioan. S a mâniat pe acești oameni și le a spus: „Lăsați copilașii să vină la mine și nu i opriți." Și noi vrem în această dimineață să cerem ca Domnul Iisus Hristos să se atingă de Amos. Pentru că, vedeți, noi nu putem să dăm niciun fel de binecuvântare în sensul acesta, dar poți ca părinte să fii, cred că cea mai mare binecuvântare pentru un copil este dată de părinții lui. Părinți înțelepți, părinți care se îngrijesc, părinți care se iubesc. Cum este într o familie în care părinții divorțează? Ce binecuvântare produc ei pentru copilul acela? Produc o binecuvântare sau aduc un blestem? aduc forme de blestem în sensul de traumă. De multe ori copilul se învinovățește el, că poate din vina lui și e greu fără unul din părinți. Și atunci ă Domnul Iisus spune așa: Căci

[35:35]împărăția lui Dumnezeu este a celor ca ei. Și mai departe spune adevărat, vă spun că oricine nu va primi în împărăția lui Dumnezeu împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, cu niciun chip nu va intra în ea. Apoi i a luat în brațe și i a binecuvântat, punându și mâinile peste ei. Ce înseamnă numele Amos, Larisa Cristi? De ce ați ales acest nume?

[36:07]Știu că v a plăcut, că dacă nu, știți cum e, sunt două criterii. Ne a plăcut și nu mai are nimeni. Cam astea sunt acuma criteriile. A, i amus Andrei. Ok. Bun. Dar știți ce înseamnă, nu? M am uitat dimineață să văd și spune așa: "În ebraică spune purtat de Dumnezeu și mai spune încă un lucru încărcat cu o misiune de la Dumnezeu." Este extraordinar. Ori de câte ori o să l strigați în casă, acuma depinde ce o să folosiți mai des, Amo sau Andrei, o să spuneți că el este purtat de Iehova,

[36:46]că el este încărcat cu o misiune. Și în Sfânta Scriptură avem un nume, Amos, care a fost un prooroc care a avut o misiune extraordinară de la Domnul. Și noi ne rugăm ca Domnul să binecuvânteze pe Amos. În primul rând, vedeți, el a fost binecuvântat prin numele acesta. El acuma nu știe ce înseamnă, dar când va fi mare se va uita și o să zică: „Ia uite, eu sunt purtat de Dumnezeu. Ia uite că Domnul mi a dat o misiune. Aș vrea să închei doar cu ultimul verset din psalmul acesta. Căci Domnul este bun, bunătatea lui ține în veci și credincioșia lui din generație în generație. Știți ce avem noi în față astăzi? Avem în față reprezentantul cel

[37:32]mai tânăr al celei mai tinere generații din biserica noastră. S ar putea ca peste 70 de ani să nu mai fim noi decât eu nici mai spun noi, nu cred că mai așa. O să fie el și cu poate jumate din cei care au cântat aici. Și vedeți, Dumnezeu ne face o promisiune că va fi credincios și bun și cu generația lui Amos. Pentru că, vedeți, noi ne uităm cu îngrijorare. Vin vremuri grele, vin vremuri tulburi, securalismul, ateismul, progresismul, materialismul, o să se aleagă praful de tot. Asta e imaginea noastră. Păi, Domnul Iisus spune așa: "Că biserica nu va fi biruită nici măcar de porțile locuinței

[38:24]morților. De ce? pentru că Domnul este credincios și pentru că din generație în generație Dumnezeu va fi credincios și bun și va ridica oameni, ne rugăm așa cum este micuțul nostru profet Amos, da, care are nume de profet, care în generația lui să fie purtat de Dumnezeu și să aibă o misiune de la Dumnezeu. Domnul să binecuvânteze pe micuțul Amos, să binecuvânteze familia, pe Cristi, pe Larisa, pe Patrick și pe Aisha și de asemenea familia lărgită. Și așa cum obișnuim, dorim și în această dimineață să cerem binecuvântarea Domnului, așa cum a fost cerută ea asupra lui Amos, care era evreu și obligatoriu lui s a citit ce i se citește și lui Amos al vostru pentru că este textul pe care noi îl cunoaștem atât de bine din numeri în care li se spunea poporului cum să ceară binecuvântarea. Așa că vă invit Larisa, Cristi, haideți și hai toată familia. Suntem toată familia pentru că acum aveți aveți două ajutoare.

[39:36]Da. E mai greu. Mai greu e când sunt toți mici unul după altul. Acuma deja aveți aice oameni responsabili cu voi să vă ajute. Cine i a dat să mănânce până acuma? I a ținut biberonul cineva? Nu. Biberonul. >> A, ok. Bun. Va veni, frate Eugen, haideți să venim să ne rugăm pentru familie. Avem microfon. Florian, ne aduce un microfon portabil. Portabil microfonul.

[40:16]A, e acolo. Trage. Avem aici familia Buzatu, Cristi, Larisa, Aisha, Patrick și micuțul purtător de poveri. Asta mai înseamnă amus. Deocamdată poartă alții poverile, dar ne rugăm ca Domnul să facă din El un purtător de poveri, pentru că nu i ușor să porți poverile altora și asta ne dorim pentru el, să fie un misionar și un lucrător al Domnului ca să poarte și el poverile altora. Așa cum spunea și

[41:14]fratele, să știți că el poartă un nume unic. Nu l mai găsim în altă parte în Scriptură. Amos este un cuvânt unic în Scriptură. Un și Amos știți că a fost prooroc și fiu de prooroc, nu? Așa spune cuvântul. Nu. El zice despre sine: "Nu sunt nici prooroc, nici fiu de prooroc. Știți ce sunt? un cioban, un strângător de smochine de Egipt, probabil niște smochine mai speciale. Asta era Amos și totuși Dumnezeu l a chemat într o vreme de mare strâmtorare, de restriște în Israel ca să fie un purtător de poveri și un vestitor al cuvântului lui Dumnezeu. Și așa cum obișnuim la astfel de

[42:14]împrejurări, invit toată biserica să se ridice în picioare și vom citi cuvântul Domnului. Așa cum a amintit fratele, este un cuvânt care se rostește în astfel de împrejurări. Și cuvântul Domnului spune așa la capitolul 6, începând cu versetul 22, Domnul a vorbit lui Moise și a zis: "Vorbește lui Aaron și fiilor lui și spune le așa: "Să binecuvântați pe copiii lui Israel și să le ziceți:

[43:02]Domnul să te binecuvânteze și să te păzească pe tine, Amos Andrei, și toată biserica să zică >> amin. >> Amin. Domnul să facă să lze fața lui peste tine și să se îndure de tine, Amos Andrei. Și toată biserica să zică >> amin. >> Amin. Domnul să și înalțe fața peste tine

[43:37]și să ți dea pacea ție, Amos Andrei, și tot poporul să zică amin. >> Amin. Astfel, spune Domnul, să pună numele meu peste copiii lui Israel și eu, Domnul, îi voi binecuvânta. Amin. >> Amin. >> Haideți să ne rugăm Domnului și am înțeles că vor să se roage și nu vor să se roage. Părinții sunt emoționați. Haideți să plecăm capetele și să ne rugăm Domnului pentru această familie.

[44:25]Tatăl nostru care ești în ceruri, te binecuvântăm și ți mulțumim pentru această zi de binecuvântare. Mulțumim pentru părtășia care am avut o împreună, frați și surori, când ne am adus aminte de Domnul nostru Iisus Hristos, în numele cărui ne am înfățișat și în această zi. Mulțumim pentru timpul de părtășie. Mulțumim pentru că am avut bucurie în ziua aceasta, Doamne, și am vrut să înălțăm numele tău cel mare pentru că este singurul vrednic să primească închinarea. Mulțumim, Tate din ceruri, pentru că ai hărăzit și această zi de bucurie în care avem în mijlocul nostru această familie binecuvântată. Te rugăm, Tată din ceruri, tu să binecuvântezi familia aceasta abuzată, să binecuvântezi pe părinți, pe Cristi și Larisa. Binecuvântează și pe frații lor mai mari. pe Aiceșa și pe Patrick, dar în mod deosebit, te rugăm, Tată din ceruri, să binecuvântezi pe micuțul Amos Andrei. Tu să i dai binecuvântarea Ta, Doamne, și pe părinții lor să i

[45:29]învrednicești, Doamne, cu putere ca să poată să crească copilul acesta în temere de Tine, Doamne, să fie un slujitor al Tău, un om, Doamne, care să te cunoască din pruncie. Mulțumim, Tată, că avem astfel de familii în mijlocul bisericii, Doamne, pentru care suntem mulțumitori. Te rugăm, Doamne, și în vremuri de îngrijorare, în vremuri de probleme, când vor avea, Doamne, și greutăți în familie, Doamne, Tu să fii sprijinul lor, tu să fii ajutorul lor, Doamne. Și știm că faci lucrul acesta pentru că noi avem preț în ochii tăi. Te binecuvântăm și lăudăm numele tău. Te rugăm de asemenea, binecuvântează pe bunici, Doamne, bunicii din partea ambilor, Doamne, să i binecuvântezi, Doamne, și familia Buzatu și familia Ciocan. Binecuvântează i tu, Doamne, și ă mulțumirea noastră este pentru că i avem împreună cu noi în biserică. Doamne, noi lăudăm numele tău pentru că ești vrednic și ne închinăm pentru că meriți toate

[46:28]laudele, Doamne, toată închinarea din partea noastră. Fii binecuvântat și lăudat, Părinte ceresc, în numele Domnului Iisus. Amin. Amin. >> Amin. >> Te lăudăm, părinte din ceruri, și îți mulțumim pentru că în această dimineață am văzut din nou modul minunat în care tu ai ales să creezi omul. Am văzut scopul pe care tu l ai și în mod special prin micuțul Amos Andrei. Vedem încă o minunea ta pe care ai făcut o în familia lui Cristi și a Arisei. De aceea te rugăm, Doamne, ca lucrarea aceasta s o continui în viața lui Amos. Te rugăm ca tu să l păzești, ca tu să l protejezi, ca tu să îl ajuți în dezvoltarea lui fizică, în dezvoltarea lui emoțională, în dezvoltarea lui spirituală. Și pentru că acestea țin de părinți, te rog ca tu să îl binecuvântezi pe Cristi, să o binecuvântezi pe Larisa, să binecuvântezi relația dintre ei, >> ă apropierea lor de tine, ascultarea față de tine și în căminul lor copiii

[47:28]lor să te vadă pe tine și să se îndrepte copilașilor pe urmele lor pentru a avea o relație cu tine. Te rog să binecuvântezi tu slujirea pe care ei o fac și în biserică, Doamne. Și binecuvântează și pe copilașii lor, pe Patrick și pe Aiceșa, Doamne, binecuvântează i tu și pe ei cu o creștere sănătoasă, Doamne. Păzește i în lumea aceasta, Doamne. Și te rugăm, cel mai important este ca tu să aduci mântuirea în acești trei copilași, Doamne, și să fie slujitori ai tăi și să fie credincioși urmând exemplul părinților lor. Îți mulțumim pentru că astăzi am putut să ți mulțumim pentru toate binecuvântările tale și de aceea încheiem și cu din nou cu această mulțumire pentru că orice rod pe care î duci într o familie este un dar de la tine. Să fii slăvit și glorificat în veci. Amin. >> Amin.