De ce nu răspunde Dumnezeu la rugăciunile tale? (Florian Dragomir)

[0:00]Te întrebi oare Dumnezeu mai ascultă rugăciunea mea? De ce nu răspunde Dumnezeu la rugăciunile mele? Și vedeți, o să ne uităm în cuvântul lui Dumnezeu astăzi și vom citi mai multe versete și vom vedea că există niș anumite criterii sau condiții ca rugăciunile să fie ascultate. Trebuie să fim cu toții conștienți că Dumnezeu nu este ca acel duh din lampa lui Aladin în care îl chemi și de fiecare dată când îl chemi îți rezolvă și îți îndeplinește orice dorință. Aș vrea să ne să ne întrebăm fiecare dintre noi oare cum ar fi lumea dacă toate dorințele noastre s ar împlini? Oare cum ar fi, cum s ar comporta copiii noștri dacă toate dorințele lor noi ca și părinți le am împlinit și le am dat tot ceea ce ne cer? Cu toții știm, cel puțin din experiența noastră, că nu tot ceea ce cerem

[1:07]primim. Putem să cerem lucruri greșite în situații greșite și cu gânduri sau cu scopuri greșite sau cu motivații greșite. Și se pune întrebarea aceasta: De ce anumite rugăciuni rămân fără răspuns? Și așa cum spuneam, ne vom uita în cuvântul lui Dumnezeu și vom vedea mai multe versete ce să facem ca să primim răspuns

[1:37]la rugăciunile noastre sau care sunt condițiile ca rugăciunile noastre să fie ascultate și în opoziție care sunt lucrurile care ne fac sau care fac ca rugăciunile noastre să nu fie ascultate? În primul rând, nu primim răspuns la rugăciunile noastre, deoarece uneori nu ne rugăm în concordanță cu voia lui Dumnezeu. În prima epistolă a lui Ioan, la capitolul 5 versetul 14, Ioan spune așa: Îndrăzneala pe care o avem la el este că dacă cerem ceva, cum s a arătat versetul, după voia lui, el ne ascultă.

[2:22]Iacov 4: 3 ce spune?Cereți Cereți și nu căpătați pentru că cereți rău cu gând să risipiți în plăcerile voastre. Vedeți, uneori cerem cu gând rău ca să doar cu gând egoist care nu este în armonie cu voia lui Dumnezeu. Vă amintiți de fiii tunetului? Cine sunt fiii tunetului? Iacov și Ioan. Da, așa erau. Erau ei mai impulsivi. De aceea le de aice le vine și numele sau această

[2:59]denumire. La un moment dat îl roagă pe Domnul Iisus Hristos să să i lase să poruncească să se pogoare foc din cer peste locuitorii unui sat samaritean. Și vedeți, este ciudat pentru că acești doi oameni urmau să fie liderii bisericii primare și cu toate acestea aveau astfel de rugăminți la adresa Domnului Iisus Hristos. Dar Domnul Iisus îi mustră și le zice: „Nu știți de ce duh sunteți însufleți?" Această cerere a voastră nu este în armonie cu voia lui Dumnezeu și Domnul nu le răspunde la rugăciunea lor atunci. Mai mult, mai târziu, tot ei doi vin la Domnul Iisus Hristos și spune: „Doamne, fă ne ceea ce ți vom cere." Și Domnul, ca și cum n ar ști ce urma să l întrebe. Spune: "Ce voi să vă fac?" Doamne i a zis ei, i au zis ei în Marcu 10:35D

[4:02]ne să ședem unul la dreapta ta și altul la stânga ta când vei fi îmbrăcat în slava ta. Adică, Doamne, după tine, în împărăția ta, când vei fi în slavă, noi doi să fim următorii. Și este interesant acolo că spune că Marcuatează că această întrebare a fost pusă de față cu ceilalți ucenici care au ă s au mâniat pe Iacov și pe Ioan. Care a fost răspunsul Domnului? Nu știți ce cereți. Oare de câte ori și noi ne rugăm pentru ceva, ceea ce credem că știm ce cerem? Și răspunsul Domnului și Dumnezeu din perspectiva lui spune: „Din perspectiva mea nu știți ce cereți." Deci, frați și surori, când ne rugăm să ne rugăm în armonie sau în concordanță cu voia lui Dumnezeu. Apoi, al doilea

[5:01]punct, să cerem cu smerenie. Știm cu toții versetul din doi cronici la capitolul 7 versetul 14 care spune așa: Dacă poporul meu, peste care este chemat numele meu, care este prima condiție? Se va smeri. Prima condiție care este trecută aice este se va smeri. Îl voi asculta din ceruri și voi ierta păcatul și voi tăbădui țara. Trebuie să vedem venim înaintea lui Dumnezeu într o stare de într o atitudine de smerenie, cu o inimă smerită. Dacă ne rugăm cu o inimă mândră, aceasta este o atitudine greșită înaintea lui Dumnezeu. Iacov la capitolul 4, versetul 6 spune așa: De aceea spune Scriptura: Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor

[5:57]smeriți. Vedeți? Când când ne rugăm la Dumnezeu, trebuie să fim conștienți de faptul că Dumnezeu nu ne datorează nouă nimic. Noi putem să ne ducem și el. Dumnezeu răspunde la rugăciunile noastre datorită milei și îndurării lui față de noi. În Luca la capitolul 18, Domnul Iisus Hristos spune o pildă. Acolo spune Luca, pentru cei care se încredeau în ei înșiși că sunt neprihăniți. Și spune că doi oameni s au suit la templu să se roage. Unul era fariseu și celălalt era vameș. Fariseul stătea în picioare și a început să se roage în sine astfel: Dumnezeule, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpăreți, nedrepți, preacurvari sau chiar ca vameșul acesta. Eu postez de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele. Aș vrea să vă întreb, spunea adevărul fariseul?

[7:01]Probabil că da. Cel mai probabil cred că da. Dar ce era greșit la fariseu era atitudinea lui. Vameșul stătea departe și nu îndrăznea nici ochii să și ridice spre cer, ci se bătea în piept și zicea: „Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!" Care este concluzia Domnului Iisus Hristos la această pildă? Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalță va fi

[7:32]smerit și oricine se smerește va fi înălțat. Doi oameni s au suit la templu să se roage, dar doar una, o rugăciune a fost ascultată. De ce? Pentru că fariseul s a rugat într un duh de mândrie. Smerenia, vedeți, frați și surori, ar trebui să fie o caracteristică a fiecărui credincios în fiecare zi, nu doar în rugăciunile noastre. Deci, rugăciune după voia lui Dumnezeu, rugăciune cu smerenie. Apoi, în al treilea lucru, o cerere cu o rugăciune cu toată inima. Nu superficial sau neinteresat. Nu n ați observat că se întâmplă uneori ca rugăciunile noastre să fie un pic banale, să fie să nu mai dăm rugăciunii

[8:27]intensitatea și ardoarea care cuvenită. În Ieremia, la capitolul 29 cu versetul 13, Dumnezeu spune foarte frumos așa: "Mă veți căuta și mă veți găsi >> dacă mă veți căuta cu toată inima". În Matei, vedeți, în Matei la capitolul 17 ne este relatată o întâmplare cu un om care vine cu copilul lui, care era posedat și vine la ucenici ca să îl îl

[9:06]vindece. Ucenicii au încercat să scoată demonul din acel copil. Poate s au rugat la Dumnezeu și n au putut. Și Domnul Iisus Hristos vine, îl vindecă pe acel copilaș și ulterior ucenicii vin la Domnul Iisus Hristos și l întreabă: "Noi de ce n am putut să l scoatem?" Ce a răspuns Domnul Iisus Hristos? Acest soi de draci nu ies afară decât

[9:40]cu post și rugăciune. Cu alte cuvinte, nu cu o rugăciune obișnuită. Dar ce are postul și rugăciunea? De ce sunt deosebite? Poate că surorile și frații care stau la post și rugăciune o dată pe lună la noi în adunare știu să răspundă la această întrebare. Postul și rugăciunea au o intensitate și o seriozitate mai mare în relația cu Dumnezeu, o foame și

[10:13]o sete după părtășia cu Domnul Iisus Hristos. Deci, în al treilea rând, să ne rugăm cu toată inima, nu superficial, nu neinteresat. Apoi, al patrulea rând, să ne rugăm conștienți fiind că avem nevoie de mila lui Dumnezeu. În Proverbe, la capitolul 21 cu versetul 13 spune așa: "Cine își astupă urechea la strigătele săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. Dacă ignorăm cererile sau nevoile altora, dacă ne rugăm doar pentru noi înșine, Dumnezeu poate să nu răspundă la rugăciunile noastre. Domnul Iisus Hristos spune așa clar în predica de pe munte: Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă. Iar în Matei la capitolul 6 cu versetul 15, Domnul Iisus Hristos spune: "Dacă nu iertați greșelile oamenilor oamenilor, greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre." Cel milos are parte de milă. Dar aș vrea

[11:29]să nu interpretăm greșit acest verset din Matei 6:15. Ăă, Domnul Iisus nu spune că dacă după ce iertați toate greșelile la toată lumea, atunci vă voi ierta și eu. Totul pleacă aici de la iertarea lui Dumnezeu. Vă amintiți de pilda pe care Domnul Iisus Hristos o spune în Matei la capitolul 18 în care stăpân, un stăpân îl iartă pe robul lui care căruia care era dator care avea o mare datorie. Și stăpânul se așteaptă ca la rândul lui și acel slujitor al lui să acorde mai departe milă. Dar vedeți, Dumnezeu ne a arătat nouă, fiecăruia dintre noi, mila Lui. Și noi, după ce experimentăm mila lui Dumnezeu și iertarea lui, suntem datori să arătăm

[12:23]la rândul nostru milă și iertare și altora. Dacă nu iubim pe fratele nostru pe care î vedem, oare cum putem să l iubim pe Dumnezeu pe care nu l vedem? Așadar, cât ține de noi, frați și surori, să ne facem partea noastră? Apoi, în al cincilea punct este să ne rugăm cu cinste. Și veți vedea de ce spun cu cinste. Viața noastră și relațiile noastre influențează modul în care Dumnezeu răspunde la rugăciunile noastre. Dacă trăim într o viață lipsită de respect față de cei din jurul nostru și în special față de cei apropiați nouă, față de soțul sau de soția noastră, acest lucru poate să împiedice rugăciunile noastre să fie ascultate. În 1 Petru, la capitolul 3 cu versetul 7, apostolul Petru spune așa: Bărbaților, purtați vă și voi la rândul vostru cu înțelepciune, cu nevestele voastre. dând

[13:29]cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moșteni împreună cu voi harul vieții. Dacă ne am opri aici, ar fi ca o recomandare din partea apostolului Petru. A, purtați vă la rândul vostru cu înțelepciune, cu nevestele voastre. Dar Petru continuă și pune și o condiție. De ce să ne purtăm cu înțelepciune din cinste femeii? Ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. Oare noi ca bărbați, ca soțit

[14:09]la acest verset și la ultima parte a acestui verset? Dacă între soți există lipsă de respect, dacă există indiferență față de nevoile, față de sentimentele și de demnitatea soției, dacă există lipsă de responsabilitate și lipsă de grijă în familie, dacă există egoism în comportamentul soțului față de soție, dacă există dispreț, toate acestea duc

[14:44]la un dezechilibru în în relația din familie. Apar tensiune, apare lipsă de respect, lipsă de iubire și ca urmare rugăciunile bărbatului pot să fie împiedicate. Adică Dumnezeu să nu le asculte până nu se rezolvă relația dintre cei doi. Căminul nostru, frați și surori, ar trebui să fie un colț zerai. Așa l a conceput Dumnezeu și așa îl dorește în familiile fiecăruia dintre noi. Efeseni 5:33 spune așa: Încolo fiecare din voi să și iubească nevasta ca pe sine și nevasta să se teamă de bărbat. Cinstirea soției în familie este o condiție ca rugăciunile noastre ca bărbați să fie

[15:35]ascultate. Apoi, în alelea rând, să ne rugăm în ascultare. 1 Ioan la capitolul 3 versetul 22 spune așa: "Și orice vom cere vom căpăta de la el fiindcă păzim poruncile lui și facem ce este plăcut înaintea Lui." Psalmistul spune în Psalmul 66 cu versetul 18 așa:„Dacă aș cugeta lucruri nelegiuite în inima mea, nu m ar asculta Domnul." Frați și surori, dacă trăim o viață de păcat, să nu ne întrebăm de ce Dumnezeu nu răspunde la rugăciunile noastre. În 1 Cronici la capitolul 7 cu versetul 14, versetul pe care l am mai citit care spune: „Dacă poporul meu, peste care este chemat numele meu se va smeri, se va ruga și va căuta fața mea, care este ultima condiție? și se va abate de la căile lui rele.

[16:45]Îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul și voi tămădui țara. Care este soluția aice pentru ascultarea rugăciunilor noastre? Să ne pocăim. Pocăința. Să ne pocăim de păcatele noastre. Este adevărat că Dumnezeu în mila lui răspunde și celor care sunt răi și celor care sunt necredincioși. Da, Domnul Iisus Hristos la un moment dat spune că Dumnezeu face să răsară soarele și peste cei răi și peste cei buni și că dă ploaie și peste cei drepți și peste cei nedrepți. Dar dacă vrem binecuvântări în viața noastră și rugăciuni ascultate, trebuie

[17:31]să ne pocăim de păcatele noastre. Nu putem cu o într o viață de păcat să stai și să aștepți de la Dumnezeu să ți dea binecuvântări și rugăciuni ascultate. 1 Timotei la capitolul 2 versetul 8. Tot cu privire la frați, spune așa apostolul Pavel: "Vreau dar ca bărbații să se roage în orice loc și să ridice spre cer mâini curate, fără păcat, fără mânie și fără îndoieli." Iar în Mica la

[18:07]capitolul 3 cu versetul 4, referindu se la căpeteniile lui ăă Iacov și mai marii casei lui Israel, spunea despre ei că strigă către Domnul, dar El nu le răspunde, ci și ascunde fața de ei în vremea aceea. De ce? Pentru că au făcut fapte rele. Au făcut fapte rele și Dumnezeu nu le răspunde. Așadar, cheia pentru una dintre cheile pentru rugăciunea ascultată este pocăința sinceră, o viață de ascultare, o inimă curată înaintea lui Dumnezeu, îndreptată către Dumnezeu.

[18:51]Al șaptelea punct este să ne rugăm cu insistență sau cu stăruință. Vedeți, uneori știm din experiența vieții noastre că uneori este nevoie să ne rugăm mai mult decât o dată. Răspunsul nu vine imediat. În Efeseni la capitolul 6 versetul 18 sunt mai multe versete care vorbesc despre acest subiect. spune: „Faceți în toată vremea prin Duhul tot felul de rugăciuni și ceri. Vegheați la acestea cu toată stăruința și rugăciune pentru toți sfinții." Apoi în Fapte la capitolul 1 cu versetul 14, unde ni se vorbește despre primii creștini, ce făceau? Ei stăruiau cu un cuget în

[19:36]rugăciune și în ceri. De aice de fapt se vorbesc despre ucenici. Luca 18: 1. Iisus le a spus o pildă ca să le arate că trebuie să se roage necurmat și să nu se lase. Este vorba de pilda văduvei și cu judecătorul nedrept. Romani 12:1 spune: „Bcurați vă în nădejde, fiți răbdători în necaz. Stăruiți în rugăciune. Și ultimul verset pe care vreau să l amintesc, 1 Tesaloniceni 5 cu 17, un verset scurt și simplu care

[20:14]spune: "Rugați vă neîncetat". Așadar, frați și surori, rugăciunea cu insistență sau cu stăruință susținută de credință este calea de a primi răspunsuri de la Dumnezeu. Mai avem încă câteva. A al optea condiție este să ne rugăm cu răbdare. Vedeți, chiar și atunci când ne rugăm cu insistență, trebuie să așteptăm de la Dumnezeu să vină răspunsul. Când eram la școala duminicală, am învățat despre semaforul rugăciunii și

[20:57]când ne rugăm, răspunsurile la rugăciunea noastră sunt similare cu un semafor. Ă culoarea verde înseamnă rugăciune ascultată, culoarea galbenă înseamnă mai așteaptă și culoarea roșie înseamnă rugăciune care nu va fi ascultată sau care e o rugăciune respinsă, să i spunem așa. Psalmul 40 cu versetul 1, psalmistul spune așa: Îmi pusesem nădejdea în Domnul și el s a plecat spre mine și mi a ascultat strigătele. Versiunea în limba engleză aice la Îmi pusesem nădejdea în Domnul spune: „Am așteptat cu răbdare pe Domnul." Așadar, când te întrebi de ce Dumnezeu nu răspunde la rugăciunile tale, așteaptă.

[21:43]Știm în cuvântul lui Dumnezeu că pentru Dumnezeu o zi sunt ca 1000 de ani și ceasul nostru nu este sincronizat cu ceasul lui Dumnezeu. Se prea Se prea poate ca, vedeți, se prea poate ca atunci când așteptăm răspunsul de la Dumnezeu, Dumnezeu să lucreze schimbare în viețile noastre. Aș vrea să vă întreb de ce Dumnezeu l a pus pe Naaman, leprosul să se scalde de șapte ori în râul Iordan? Oare atunci când s a scăldat a cincea oară era mai curat decât atunci când se scăldase de patru ori? Cu siguranță că nu. Dar de fiecare dată când Naaman se scufunda, Dumnezeu lucra și la inima lui și o schimba, era curățat de mândria pe care el o avea și pe care o arătase față de prooroc. Când ne rugăm la Dumnezeu, Dumnezeu poate să schimbe în viața noastră în timp ce așteptăm răspunsul de la Dumnezeu. Plângerile lui Ieremia la capitolul 3, versetul 25 spune așa: Domnul este bun cu cine nădăjduiește în

[22:58]El. Versiunea în limba engleză spune îl așteaptă cu sufletul care î caută. Răspunsul la rugăciunile noastre de la Dumnezeu poate să vină în timpul în timpuri diferite, în moduri diferite, dar în acel timp noi trebuie să așteptăm răspunsul în cu răbdare pentru că Dumnezeu poate să lucreze în noi în în acea perioadă de așteptare și să ne schimbe și să ne transforme după voia lui. Încă două puncte. Să ne rugăm cu credință. Da, nu sunt într o ordine puse acestea a importanțelor, dar cuvântul lui Dumnezeu ne spune că trebuie să ne rugăm cu credință, să credem că ceea ce cerem am și primit. În

[23:54]Matei la capitolul 21 cu versetul 22, Domnul Iisus Hristos spune așa: "Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune veți primi." Vedeți, aice pare destul de simplu acest verset, dar el trebuie legat și de punctele de dinainte pe care le am spus, despre care am vorbit. Domnul Iisus Hristos se le vorbea ucenicilor la care se presupune că ei se rugau conform cu voia lui Dumnezeu, în umilință, în ascultare, cu răbdare.

[24:30]Marcu 11:24. De aceea vă spun că orice lucru veți cere când vă rugați să credeți că l ați și primit și l veți avea. Și Iacov la capitolul 1 versetul 6, unde vorbește despre a cere înțelepciune, să ne rugăm pentru înțelepciune, Iacov spunear s o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc. A ne ruga cu credință înseamnă să ne rugăm cu convingerea că Dumnezeu ascultă și ne răspunde la rugăciuni fără să ne îndoim de lucrul acesta, frați și surori. Și apoi ultimul punct din această seară este să ne rugăm în pace.

[25:17]Romani la capitolul având pace. Romani la capitolul 8 cu versetul 28 spune așa cuvântul lui Dumnezeu. Pe de altă parte știm că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul său. Toate lucrurile, inclusiv perioada în care Dumnezeu nu ne răspunde imediat la rugăciuni. Știm că apostolul Pavel a avut o suferință, un ghimpe, cum îl numește el, și s a rugat, spune el, de trei ori ca Dumnezeu să l vindece. Și care a fost răspunsul la Dumnezeu? A fost nu. Da, nu

[26:08]voi răspunde la această rugăciune. Nu se știe exact care a fost problema lui, dar majoritatea cercetătorilor spun că apostolul Pavel a fost a avut o o suferință de o ca suferință o boală de ochi. Ăă și atunci când s a întâlnit pe drumul Damascului, știm că de pe ochii lui s au coborât ca niște solzi. Pavel n a călătorit singur, ci mereu a fost însoțit de cineva. nu și a scris singur epistolele decât anumite bucăți sau propoziții din ele. Nici chiar atunci când era în când nu era în închisoare, el nu și scria singur epistolele. În fapte, la capitolul 23, primele cinci versete, este o întâmplare ă despre confruntarea lui Pavel cu liderii religioși și acolo ni se spune că ă n a știut că cel care l lovise peste față era marele preot. Aceasta este interpretată de

[27:12]unii comentatori ca un indiciu că Pavel ar fi avut o problemă de vedere. N a văzut, nu l a văzut că pe acela că este marele preot. nu l a recunoscut din pricina acestei probleme oculare. Vedeți, nu știm de ce Dumnezeu îngăduie să trecem prin diferite încercări sau de aceea ni se pare că uneori Dumnezeu nu răspunde la rugăciunile noastre, dar trebuie să avem pace în inimile noastre pentru că știm și să ne încredem în Dumnezeu care vede totul de la începutul problemei noastre până la sfârșitul ei. În Romani la capitolul 8 cu versetul 28 spune așa cuvântul și frumos: "Pe de altă parte, știm că toate lucrurile

[28:02]lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. Știm, știm în cine ne încredem, indiferent de situațiile care sunt, știm lucrul acesta prin credință, nu prin vedere." Și avem această încredere. Chiar dacă nu știm de ce o anumită rugăciune nu este nu primim răspuns la ea, știm că Dumnezeu ne iubește și că El va lucra spre binele nostru. Și aș vrea să vă dau un ultim exemplu, un exemplu elocvent este viața lui Iosif. El a fost un băiat bun, ascultător de părinți, ascultător de Dumnezeu, însă a fost vândut de frații lui, a fost acuzat pe nedrept, a fost pus în închisoare. Unii l au abandonat, a fost abandonat în închisoare de către paharnicul lui faraon. Și vedeți, Iosif ar fi avut atâtea motive să creadă că Dumnezeu l a

[29:03]părăsit și că nu i mai răspunde la rugăciuni. Dar cred că Iosif, bazat pe visele pe care le a avut inițial, știa că Dumnezeu avea să facă ceva măreț în viața lui și că el trebuie să aștepte cu răbdare. Și la final când salvează omenirea și salvează își salvează familia de acea foamete, le spune așa frumos fraților săi:„Voi v ați gândit să mi faceți rău, dar Dumnezeu, Dumnezeu care coordonează totul, care știe totul în viața fiecăruia dintre noi, a schimbat răul în bine. Vedeți,

[29:41]uneori răspunsul la rugăciunile noastre din partea lui Dumnezeu este nu, dar trebuie să fim siguri că Dumnezeu știe ce are de făcut în viața noastră. Aș vrea să ne uităm fiecare dintre noi în în viața noastră în urmă și să ne gândim nu ar trebui să i mulțumim lui Dumnezeu că de multe ori sau că uneori a spus nu la una unele din rugăciunile pe care noi le am spus, neștiind, așa cum spuneam, ceea ce cerem. De câte ori și noi ca și părinți am spus nu la cererile copiilor noștri și n am

[30:26]spus nu pentru că îi nu le vrem binele, ci din contră pentru că iubim și că le vrem binele. Dumnezeu nu este indiferent de rugăciunile noastre, însă el răspunde atunci când venim cu o inimă curată înaintea lui, când venim în ascultare, când venim cu credință înaintea lui, când venim cu smerenie, cu ă perseverență, cu stăruință înaintea lui Dumnezeu și în acord cu voia lui Dumnezeu. Și vedeți, frați și surori, chiar și atunci când răspunsul la rugăciuni este nu sau mai așteaptă, așa cum spuneam, semaforul este galben sau este roșu, putem să avem pace pentru că știm că Tatăl nostru ceresc lucrează totul spre binele nostru și spre binele celor care î iubesc și l caută pe Dumnezeu. De aceea, cu aceste gânduri înainte, aș vrea să în timpul pe care îl avem la dispoziție să aducem cerile noastre la cunoștința lui Dumnezeu, să i l spunem ăă ceea ce avem pe suflet, să i aducem problemele noastre, ale noastre

[31:36]personale, dar și ale noastre ca și biserică, cele care vor fi afișate. și Domnul să ne ajute să ne dăm seama de modul cum trebuie să venim înaintea lui Dumnezeu în rugăciunile noastre și Domnul să ne binecuvânteze și să răspundă atunci când consideră El la rugăciunile noastre. Amin.