Ești mai mult decât ceea ce vezi în oglindă (Mihail Ciopașiu)

[0:00]acum 50 de ani, dacă v ar fi spus cineva, uite, o să ajungi prin harul Domnului în 2026 și o să poți să vii la biserică singur sau singură. Aceasta este un har de la Domnul. De ce? Pentru că în fiecare zi noi experimentăm cum corpul acesta al nostru își pierde din capacități, mai ales cum trec anii vedem, ne uităm în oglindă, mai apare un fir alb, mai cade un fir de păr, mai apare un rid și vedem cum parcă

[0:34]ne surprinde propria noastră oglindă. Așa este. Despre aceste lucruri aș vrea să vorbim în dimineața aceasta și am putea da acest titlu: Înnoiți din zi în zi din slăbiciune fizică spre putere spirituală. Și vă invit să deschidem cuvântul Domnului la 2 Corinteni capitolul 4 versetul 16, 17 și 18. 2 Corinteni, capitolul 4, începând cu versetul 16. De aceea noi nu cădem de oboseală, ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru din lăuntru se înnoiește din zi în zi, căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă

[1:37]Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd. Căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice. Amin. Domnul mi a pus pe inimă acest acest paragraf, aceste versete la începutul acestui an pentru că sunt convins că fiecare dintre noi la începutul unui an și la finalul lui, în aceste zile prin care am trecut, care sunt diferite ca program, nu mai suntem la serviciu atât de mult, stăm în mijlocul familiei, poate ne culcăm mai târziu, ne trezim mai târziu, dar avem această presiune asupra noastră, a timpului. presiune care pe măsură ce trec anii devine din ce în ce mai apăsătoare pentru că realizăm pe zi ce trece, pe an ce trece că viața noastră pe pământul acesta se apropie de finalul ei și acesta este mersul normal pentru fiecare dintre noi. Și în acest context de multe

[2:46]ori ne gândim cum a fost anul care s a încheiat, cum a fost anul 2025. Dacă ar fi să l descrieți, să puneți pe o foaie de hârtie cinci lucruri bune și cinci lucruri care nu au fost pe placul dumneavoastră și am pune aceste lucruri pe hârtie. Chiar v aș invita să faceți exercițiu. Acuma, surpriza, v aș da o acuma la final, era bine să fi spus dinainte, era să ne uităm după aceea la lucrurile pe care le am scris, câte dintre ele sunt spirituale? Pentru că noi de cele mai multe ori evaluăm ce a fost și proiectăm asupra viitorului lucruri care țin de viața aceasta. Vă dau un exemplu. În 2024, la final, acum un an, adică un

[3:38]an și puțin, m am hotărât să nu mai pun gura pe Coca Cola, dar nu doar pe Coca Cola, ci pe tot ce înseamnă gama aceasta de sucuri cu zahăr. De ce? pentru că am realizat că beau, dacă nu mă înșel, 10 lingurițe de zahăr la un pahar. Cam asta este. Da. Coca Cola, Fanta Sprite. Sper că nu se supără nimeni că fac antireclamă. Și am spus: „Nu voi mai bea așa ceva pentru că nu am nevoie de zahăr gratuit și n am mai băut. Nu mai știu ce gust are. Un lucru bun, nu?

[4:10]Foarte bine. Atunce, vedeți, noi ne punem astfel de lucruri. Vreau să mănânc mai puțin, vreau să slăbesc, vreau să fac sport, vreau să am o sănătate mai bună, vreau să merg pe jos. Și vedeți, sunt lucruri extraordinare. Mai bine dacă la final de an spui am reușit, dar spiritual avem aceeași preocupare, avem aceeași căutare, avem același efort, aceleași punem la dispoziție aceleași resurse? Pentru că, vedeți, oamenii de obicei își propun la început de an foarte mult legat de corp, mai ales pentru că pe măsură ce tranii trec ani văd și eu, metabolismul se schimbă. Acum 20 de ani mâncam cât voiam, orice voiam, la orice oră și parcă zici că nu mâncam. Acuma pare că și cu aer m aș îngrășa și cu apă. Și atunce ce ți propui? Vreau ca obiectiv să fiu sănătos. Este bine. Este

[5:07]foarte bine. Te costă? te costă. Te duci la un bazin, poate îți cumperi o bicicletă, începi să cumperi mâncare mai sănătoasă și atunci, vedeți, investești timp, investești resurse, îți propui unui obiectiv și la sfârșit spui: Am reușit și te bucuri de lucrul acesta. Însă spiritual, dacă ai face exact același lucru și ți ai propune la început de an un obiectiv spiritual și ai spune voi aloca exact același timp pe care l aloc pentru planul acesta material, fizic, voi aloca aceleași resurse financiare. Și am putea să spui pe ce să fac cu banii că doar nu plătesc sală sau bazin sau așa că la biserică e. O să vedem

[5:55]același timp. și aceeași efort. Oare cum ar arăta viața noastră din punct de vedere spiritual? Oamenii își mai propun să câștige mai mulți bani, să avanseze în carieră, să și schimbe ceva în casă, să renoveze, poate să schimbe mașina, să călătorească mai mult, să și îmbunătățească garderoba, poate un gadget pe care vor să și l ia și sunt obiective legitime pe care toți le avem.

[6:25]Însă, vedeți, toate acestea se adresează părții fizice, temporare, vizibile a lumii în care trăim. Și întrebarea pe care ne o punem este care i diferența între oamenii care nu l cunosc pe Dumnezeu, care nu sunt urmași ai lui Hristos și care au aceleași obiective bune, investesc pentru ele. Poate chiar ești coleg cu ele în anumite obiective pe care le ai. De exemplu, dacă îți place să mergi cu bicicleta pe munte, o să te împrietenești cu diverși colegi care fac lucrul acesta. Da. și mergi acolo, ai în plan lucrul acesta, te împrietenești cu ei, ai același obiectiv, îl îndeplinești. Care i diferența pe plan spiritual? Oare există diferențe dacă ar fi să pui aceste liste de obiective între credincioși și necredincioși? Vezi diferențele? Sunt ele reale sau sunt doar la nivel de teorie sau la nivel de dorință? Mi aș

[7:27]dori să mi aș planifica să Începutul de an este un moment ideal pentru o rezoluție spirituală, pentru a ne propune ceva pe plan spiritual. Vedeți? Pentru că noi avem acest sentiment al unei pagini albe 2026 nu s a scris. S au scris doar trei pagini și puțin din astăzi și putem să scriem pe paginile acestea ale anului 2026 în continuare.

[7:59]Textul pe care l am citit în textul acesta foarte scurt contextul lui apostolul Pavel aici vorbește despre în capitolul 4 despre cum vestește Evanghelia și despre care sunt provocările. Și apostolul Pavel arată greutățile pe care le are și vorbește, dacă ne uităm în versetul 7, vorbește despre și opt, despre faptul că e încolțit în toate chipurile, că e la strâmtorare, că e în grea câmpână, că este prigonit, că este părăsit, că este trântit jos.

[8:35]lucruri care sunt vizibile, pe care mulți poate dintre colegii lui Pavel cu care a studiat în clasa sau în școala lui Gamaliel, dacă l ar fi evaluat pe Pavel ar fi spus: Pavel: „Nu știu ce s a întâmplat cu tine, dar viața ta este un faliment total. Ai lăsat poziția pe care o aveai de viitor rabin. Erai cărturar, erai fariseu, erai în cea mai selectă grupă de teologi ai vremii

[9:07]și în drumul tău spre Damasc, încercând să cureți iudaismul de erezia aceasta nouită creștinism, te a schimbat ce vedenia pe care ai avut o și ce s a întâmplat cu tine? Ai ajuns să călătorești peste tot. legat în lanțuri, să ai parte de naufragii, să fii bătut de nu știu câte ori, trei ori, dacă nu mă înșel, 40 de lovituri fără una, să fii scos afară printr un coș de pe o clădire, să ajungi în fața romanilor, să ajungi la închisoare. Pentru ce? Ce se întâmplă cu tine, Pavele? Ți ai pierdut mințile. Cam asta este acuza pe care lui se aduce. Și de asta el vine și spune: „Da, pentru că a propovădui crucea este o nebunie pentru lumea aceasta. De ce? Pentru că apostolul Pavel s a confruntat exact cu această luptă între ceea ce se vede, între a ceea ce este palpabil sau este evaluat de oameni și ceea ce nu se vede. Și el spune în text ce nu se vede.

[10:15]Versetul 15, de exemplu, căci toate aceste lucruri se petrec în folosul vostru pentru harul mare căpătat prin mulți. să facă să sporească mulțumirile spre slava lui Dumnezeu. Ce spune Pavel aici? Tot acest efort, toate aceste lipsuri, toate aceste probleme, toate aceste lucruri greu de acceptat în viața unui om și a unui slujitor au ca scop beneficiul spiritual al bisericii. Și atunci apostolul Pavel, ajungând la punctul acesta în argumentația lui

[10:56]spune că nu cade de oboseală. De aceea noi nu cădem de oboseală. De ce? pentru că vedem ceva ce nu se vede la prima vedere. Ai putea să mă sori beneficiul spiritual. Puteau să înțeleagă acei oameni care l acuzau să înțeleagă beneficiul de aici, să înțeleagă ceea ce nu se vede nicidecum. Și aici apostolul Pavel vine și ajungem la acest verset sau această parte din verset asupra căruia ne vom aținti puțin privirile. Pentru că spune el, chiar dacă omul de afară se trece

[11:37]și vedeți, omul de afară este cel care experimentează lipsurile acestea, totuși omul din lăuntru se noiește din zi în zi. Și apostolul Pavel aici ne a pus pe în față aceste două planuri pe care haideți să recunoaștem și noi avem o problemă cu această această perspectivă sau această viziune asupra vieții noastre. Avem două planuri. Plan fizic sau material și plan duhovnicesc sau plan spiritual. și suntem supuși acestei perspective pe

[12:22]care chiar profetul Samuel, chiar el cade în plasa aceasta atunci când se duce să aleagă un împărat în casa lui Isai și zice: „Cu siguranță acesta va fi un împărat bun. Cu siguranță acesta va fi.” De ce? Că i a văzut voinici, mari, luptători. Erau în oaste lui Saul. Și ce i spune acolo Domnul? Samuele, tu te uiți la ce izbește ochiul,

[12:56]dar Dumnezeu se uită la inimă. Cu alte cuvinte, spune Dumnezeul lui Samuel, ceea ce spune și aice Pavel, ești rob, rob al acestei perspective limitate, carnale, firești, hai să i spunem naturale, că vine din natura noastră să ne blocăm la ce este fizic. De asta spune, de exemplu, apostolul Pavel: “Căci voi n aveți de luptat împotriva cărnii și sângelui.”

[13:27]Da, ți a greșit, îl înfierezi pe cel care a făcut răul acela. Dar spune Pavel: „Ptrivește cu ochi spirituali și vezi că în spate există un duh de ceartă. Există niște duhuri, niște căpetenii care au înrobit pe acea persoană care poate îți face rău încontinuu și încontinuu și nu se oprește. Pentru că spune apostolul Pavel: “Da, are o vină, dar privește mai departe. Uită te mai mai departe.” Și aceasta este problema noastră foarte mare. De ce credeți? Pentru că suntem în primul rând trăim în sfera aceasta materială, palpabilă. Ne naștem

[14:09]într un trup și tot ce experimentăm de când ne naștem este interacțiunea noastră în primul rând cu lumea materială. și cu lumea spirituală, dar în mod special primele noastre interacțiuni sunt cu mama, cu frații, cu familia și apoi mergem la școală, descoperim, ne e foame, vrem să mâncăm, descoperim de mici că dacă plângem, asta nu ne trebuie mare filozofie, că dacă plânge un bebeluș, mama aude și vine și l hrănește, îl alăptează și atunci înveți de mic că dacă strigi ți se împlinește nevoia fizică și chiar dacă ne cizelăm instinctul acesta pe parcurs și nu mai trebuie să schim strigăm, dezvoltăm alte abilități mai subtile ca atunci când vrem ceva să facem. Chiar dacă înseamnă să impunem altora, chiar dacă înseamnă poate să muncim și să ne achiziționăm ce vrem, este tot instinctul acesta de a acoperi o nevoie fizică.

[15:09]Și cu toate acestea observăm că acest trup pentru care investim atât de mult timp și atât de multe resurse este supus procesului entropiei. Da. O erodare inevitabilă. În fiecare zi sau asta e că nu e chiar în fiecare zi, dar ușor ușor ușor fără să ne dăm seama. La un moment dat te trezești că ți a apărut o problemă, ea a fost încet încet dezvoltată. Medicul îți spune: “Ai grijă că nu va dura mult. În câteva luni o să te întorci, c o să vezi. Te apasă coloana, tasează osteoporoză, te doare, nu mai poți să miști mâna, diabetul și nu mai le număr că le știți fiecare fiecare știm cu ce ne luptăm. Și atunci observăm dacă ne uităm la o zi din viața noastră că între 8 și 10 ore, aș zice 8 și 10 ore pentru că stăm în București și cred că timpul mediu spre serviciu e de o oră. Dacă nu, poate și mai bine la unii care stau mai departe. 8 și 10 ore te duci la serviciu și lucrezi. De ce

[16:14]lucrezi? E foarte bine, dar lucrezi ca să îți crești copiii, să ai căldură în casă, să ți plătești facturile, să ai ce să mănânci. Da. Și toate astea sunt pentru corp, pentru trup. Te mai duci la cumpărături, mai faci o mâncare, mai faci curățenie în casă și dacă mai și dormi cele opt ore sau șapte minim cât ar trebui, descoperi că timpul este extrem de limitat. Ce rămâne, ce rămâne neconsumat este extrem de limitat. Și aice intervine, apare social media, filmele, știrile

[16:52]și timpul care a rămas e și mai puțin și apoi mai ai soție sau soț sau copii sau nepoți. Și dacă ați lor ce a rămas din ce nu s a consumat, vine întrebarea cea mai grea. Ok. Și pentru duh cât a rămas? pentru spirit, pentru omul din lăuntru, cât a mai rămas? Pentru că, vedeți, aspectul spiritual este exact invers. Dimensiunea spirituală. Apostolul Pavel spune că corpul se trece, e entropia, dar această degradare fizică pe când duhul se înnoiește. Adică sunt invers, ca și cum ar fi invers proporționale sau au direcții total diferite. Ar trebui ar fi normal ca pe măsură ce îmbătrânim

[17:45]să devenim mai înțelepți, să devenim mai puternic spiritual. De asta și Elihu când discută acolo cu prietenul lui Iov spune: „Am lăsat periaal să vorbească crezând că perspectiva lor va fi mai înțeleaptă decât a lui sau a lui Iov. și constatăm și nu mă uit la altcineva decât la mine că poate trec anii și că pe plan spiritual n am crescut atât de mult cât m am degradat fizic, că ele sunt exact invers. Și ar trebui la clipa plecării noastre de pe pământul acesta, fie la 50, 60, 100 de ani, 120,

[18:28]că am înțeles că mai sunt și cazuri din acestea, să fim la cel mai înalt nivel spiritual. Așa ar trebui, nu? Că așa spune Pavel. Cu toate acestea, nu prea se întâmplă lucrul acesta în toate cazurile. De ce? Pentru că este vorba despre perspectivă. O perspectivă care ne duce la modul în care ne stabilim obiective, în care alocăm timp și în care alocăm resurse. Am putea să vedem lucrul acesta într un copac, care mie îmi plac foarte mult copacii și am diverse locuri unde mă duc, ba la birou, ba acasă, când lucrez îmi place să mă uit pe geam mai ales dacă e dimineață, chiar dimineață mă uitam și de acolo mi a venit gândul. Am un copac care îmi place foarte mult, cred că e mesteacă. și într un părculeț din fața blocului și schimbă culorile. Are toate culorile. E verde vara și dintr o dată se face roșu, după aia maro. Maro foarte închis și acuma câte mai sunt foarte închise. Și spui, mă uit la copacul acesta și spun:

[19:35]„Iată ce săracul ce greu este lui acuma și a frunzele s au dus. Este într un sezon al bătrâneții, cel puțin în pe perioada unui an. Dar rădăcinile acestui copac pe care eu nu le văd cresc în fiecare an. Cresc în fiecare an. Să știți că sunt poate ați văzut copaci care cresc și atât de mari se fac rădăcinile încât ați văzut că bubuie asfaltul, trotuarul, ridică gardul sau împinge și rupe o casă. Dacă a crescut un stejar mare lângă o casă și nu are fundație bună, ți a rupt casa. De ce? că tu te uiți la el, îl vezi că deși e masiv așa, a îmbătrânit însă pe dedesubt ceea ce nu se vede, el se hrănește și se ancorează în fiecare an din ce în ce mai mult. Și când vrei să l tai, spui: „Gata, l am tăiat, am scăpat de el și când începi să sapi și te duci, vezi rădăcini, oho! Și trebuie să chem cu buldozerul, să l tragă, să tai cu drujba, nu mai scap de el.” Cam asta este imaginea pe care noi putem s o suprapunem acestui text. La

[20:42]asta ne cheamă apostolul Pavel. Pentru că, vedeți, preocuparea noastră principală, primordială, hai să spunem chiar excesivă, este pentru aspectul nostru fizic. Și să nu mă înțelegeți greșit, nu e rău. Chiar este indicat să ne preocupăm, să mâncăm sănătoși, să fim curați, să ne ocupăm de ai noștri din casă, să muncim ca să asigurăm ce trebuie. Însă

[21:13]asta i totul. Pentru că știi ce vrea să ne spună lumea? Că asta i totul. Lumea vrea să ne spună prin ceea ce vinde, prin ceea ce oferă, prin modul în care vrea să ne acapareze și pe noi este că aici e totul și nimic nu mai este mai departe. Și spui:„Păi, nu că eu merg la biserică, eu cred Domnul Iisus, eu sunt copilul Domnului, vin, iau cina, slujesc. Da. Dar haideți să le punem pe foaie o dată și să le punem pe minute și pe ore și să punem acolo timp serviciu, timp

[21:53]familie, timp îngrijire, timp personal, timp pentru Domnul. Și ce credeți că are cel mai puțin timp alocat? Timp pentru Domn. Acuma, bineînțeles că sunt și anumite anotimpuri ale vieții și când ai copilul mic și ți plânge noaptea și stai cu el, mai mult, în cazul meu, soția a făcut 95% cel puțin din treaba asta. S a ocupat de copii când, mai ales mici, dormind noi nu puteam că trebuia să la serviciu a doua zi, dar se După aia la ora 7:00 zici că s a trezit, dar de fapt nu s a n a dormit toată noaptea și are o zi grea. E de înțeles, nu? Dar vedeți, timpul trece în viața noastră, lucrurile se schimbă. Copiii se măresc, se dus casele lor. Noi rămânem acuma doi sau unu, dacă a plecat unul din soț la Domnul. Și întrebarea este: Acuma viața arată altfel decât atunci? că acuma nu mai poți să te plângi de timp, că timp acuma este. Nu mai ai nici serviciu, nu mai ai nici copii mici, poate mai vin nepoții. Dar

[22:55]vedeți, dacă noi nu cultivăm aceste obiceiuri sănătoase, vom descoperi că de fapt timpul acesta al nostru disponibil s a mărit, însă preocupările au rămas exact la fel. Și atunci noi experimentăm această neglijare a omului lăuntric și bineînțeles a manifestării puterii lui Dumnezeu. Mai este un lucru pe care î facem și bine să nu mă eu mă gândesc la mine și la mine în primul rând vă spun că m a cercetat Domnul foarte mult studiind acest text. Chiar când ne rugăm și eu am mai amintit acest lucru, chiar când ne rugăm, cele mai multe rugăciuni se îndreaptă tot către lucrurile fizice

[23:46]și materiale. Doamne, dă mi sănătate. E rău? Nu e rău. Este extraordinar, dar i tot pentru trupul acesta care o într o zi, câtă sănătate ți a dat Domnul într o zi, nu mai contează câți a dat, s a încheiat. Sau, Doamne, ajută mă să mi găsesc un servici mai bun sau am rămas fără servici. Doamne

[24:13]ajută mă să iau o casă mai mare că nu mai nu mai încap în casa asta. Doamne, ajută mă să mi iau o mașină că a rămas cu ea în drum și nu mai vreau să rămân cu mașina în drum. Și vedeți, în rugăciune, în lucrul acesta spiritual, noi venim înaintea Domnului tot cu lucruri care țin de pământ. Din nou, nu sunt greșite. Nu sunt greșite deloc, dar este această

[24:39]paralelă între binecuvântări pământești și binecuvântări spirituale. Pentru că ce ne spune nouă textul aici este că Dumnezeu este interesat mai mult, atenție, mai mult, deci nu că Dumnezeu nu e interesat de binecuvântări pământești, nu spun lucrul acesta, că Dumnezeu în viața fiecăruia am văzut lucrul acesta, dar Dumnezeu este mai interesat ca să binecuvânteze dimensiunea aceasta spirituală, creșterea aceasta a omului lăuntric. Aș vrea să pun întrebarea aceasta cheie. pe care s o avem pentru 2026 și apoi să citim un text care este extraordinar de bun pentru a răspunde la această întrebare. Deci, o întrebare pentru acest an 2026. Știind că în anul acesta corpul meu va îmbătrâni inevitabil cu încă un an, ce voi face concret ca omul meu lăuntric, sufletul meu să fie mai viu,

[25:46]mai puternic și mai roditor decât în anul precedent. Maiesc o dată, știind că anul acesta corpul meu va îmbătrâni inevitabil cu încă un an, ce voi face concret? ca partea mea lăuntrică, spirituală, sufletul să fie mai viu spiritual, adică mai puternic spiritual, mai puternic ancorat în credință și mai roditor spiritual decât în 2025. Și haideți să deschidem ca să răspundem la această întrebare și să înțelegem și o perspectivă a apostolului Pavel din alt text despre această dimensiune spirituală. Să deschidem la Efeseni capitolul 3 și să

[26:29]vedem cum arată rugăciunea unui apostol. Efeseni capitolul 3 versetul 14 unde cuvântul Domnului spune așa și asta e rugăciunea lui Pavel. Apropo și de cum ne rugăm. Iată de ce zicîm plec genunchii înaintea Tatălui, Domnului nostru Iisus Hristos, din care își trage numele orice familie în ceruri și pe pământ. Și l rog ca potrivit cu bogăția slavei sale, ce l roagă? să vă facă să vă întăriți în putere

[27:12]prin Duhul Lui. Nu în picioare, în mâini, într o minte sănătoasă, nu în omul din lăuntru. Deci, apostolul Pavel se roagă aici ca Duhul lui Dumnezeu să lucreze în viața acestor credincioși din Efes, astfel încât potrivit cu bogăția slavei lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt, omul din lăuntru al acestor credincioși din Efesie întărit, așa încât Hristos să locuiască

[27:50]în inimile voastre prin credință. Pentru ca având rădăcina și temelăria pusă în dragoste, să puteți pricepe împreună cu toți sfinții care este lărgimea, lungimea, adâncimea și înălțimea și să cunoașteți dragostea lui Hristos care întrece orice cunoștință ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. Iar acelui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a lui să fie slava în biserică și în Hristos Iisus, din neam în neam în vecii vecilor. Amin. Ce ne spune nouă aici apostolul Pavel? Vedeți, el se roagă în textul acesta și asta este cred că o lecție pentru mine este o lecție extraordinară și aș spune lecția anului 2026 este ca rugăciunea să fie axată în mod

[28:58]principal sau în primul rând pe creșterea spirituală. Bineînțeles, fără să neglijăm restul aspectelor. Ne rugăm pentru copiii noștri, ne rugăm pentru protecție. Sunt situații medicale. Domnul lucrează, intervine. Am văzut lucrul acesta, dar pe primul loc, ca preocupare să fie lucrul acesta. Păi, vedeți, apostolul Pavel înainte ca acest lucru să se întâmple, el se roagă. Și ai putea să te întrebi de ce este nevoie ca apostolul Pavel să se roage lucrul acesta? Pentru că aceștia erau credincioși. Eu aici nu sunt păgâni, nu sunt necreștini, ci este biserică foarte bună. biserica din Efes și apostolul Pavel are rugăciunea aceasta și spune: „Mă rog ca pe lângă toate celelalte lucruri, Dumnezeu în primul rând să reverse prin Duhul Sfânt,

[29:52]prin puterea Duhului Sfânt în voi ceva care nu este fizic, ceva care nu este material și acest lucru să fie creșterea, da, întărirea omului lăuntric, a duhului vostru. a părții voastre interioare care nu se vede. Și mai mult decât atât, uitați ce spune în versetul 20. Iar acelui ce prin puterea care lucrează în noi, vedeți, e a treia sau a patra oară când apare acest cuvânt putere, da? Poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi. Și versetul ăsta e frumos. Mie îmi place foarte mult, dar vedeți, de multe ori noi l am asociat binecuvântărilor materiale și spunem: „E o problemă, Domnul poate să facă mai mult decât cerem sau gândim noi.” E adevărat, Dumnezeu a făcut minuni. Iată numai exemplul de aici cu procesul, cu achiziția terenului. Dar în textul acesta, apostolul Pavel scrie în contextul lucrurilor spirituale. Cu alte cuvinte,

[30:58]pe lângă sănătatea pe care o văd, mâncarea de care avem nevoie, medicamentele de care avem nevoie, casa să fie încălzită, hainele de care ne bucurăm și o vacanță frumoasă, pe lângă toate acestea vizibile, apostolul Pavel vine și spune: „Ia hai să le punem și pe cele care sunt invizibile.” Care ar fi acestea, ca să nu fie doar așa o chestie teoretică, ce lucru am putea să cerem Domnului care nu se vede, care nu e Nu pot să l cumpăr de la de pe Emag. Ce spuneți? Înțelepciune. Extraordinar. Dacă ne am am ne am ruga și citim proverbe, descoperim lucrul acesta că înțelepciunea este cea mai mare bogăție și pentru că Solomon a cerut asta, Domnul i a dat tot. Deci să cerem înțelepciune. Uite un lucru practic. Altceva ce am putea să mai cerem Domnului? Cum? De care vindecare?

[31:56]Vindecare spirituală. Adică poate suntem legați de un anumit lucru în viața noastră. Poate suntem doborâți de o ispită. Poate avem o slăbiciune spirituală. să insistăm pentru lucrul acesta în rugăciune. Altceva >> ăă împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea lui extraordinar. Și puterea de a ierta. Din nou, nu se vede. Nu este ceva pe care pot să zică gata, mă duc și l cumpăr și mi l dă cineva. Sau sora lui aveți multă putere de a iertat. Dați mi și mie puțin ca și cum i aș cere niște ulei. Vreau să fac și eu o plăcintă, n o mai am. Are sora luiza, îmi dă. Nu poate să mi dea. Puteți să mi dați putere de a ierta? Nu puteți. Și atunce cine mi o dă? Mi o dă Domnul. Alt lucru, ce am putea să mai cerem Domnului? Sfințirea. Amin. Să spunem: „Doamne, vrem ca anul acesta să fie un an al sfințirii, un an al curăției, care se vadă în viața

[32:53]noastră, să cerem pentru familia noastră, să se vadă în preocupările pe care le avem. Alt lucru, credință. Extraordinar. Să ceri Domnului credință. Doamne, de ce? Că știm că n avem. Și că de atâtea ori, vedeți ce se întâmplă? Că apostolul Pavel aici, el arată, el spune așa: “Și noi, nouă ne plac textele că nu cădem de oboseală.” Ce frumos. N o să cădem nici noi. Nu, că așa a spus în text. Păi, stai puțin. Apostolul Pavel spune că nu va căda de oboseală pentru că el era ancorat în lucrurile care nu se văd. Și de asta trupul lui, deși putea să spui: „Cum mai reziști, frate? Că noi ne plângem deseori. A, ce greu, eu, nu mai pot, nu mai pot să fac lucrarea, n am timp, n am. Și apostolul Pavel vine și ne spune: „Iată, lovit, în fragii, părăsit, vândut și așa mai departe. Și cu astea el spune: “Nu ca de oboseală”. De ce? Pentru că eu nu mă uit la astea.

[33:53]Mie Domnul întărește Duhul. Mie Domnul întărește omul lăuntric și atunci eu văd prin credință ceea ce alții nu văd. Văd beneficiul spiritual, văd că oameni primesc evanghelia, văd că oameni sunt transformați. Văd că împărăția lui Dumnezeu se extinde și aceasta mă face să nu cad de oboseală. Ce am putea să mai cerem? Plinătatea Duhului Sfânt, să avem călăuzire sau lumină în luarea deciziilor? Plinătatea Duhului Sfânt. Iată că textul a spus și încheie aice versetul 9 și să cunoașteți dragostea lui Hristos care îndrece orice cunoștință ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte spune Pavel: “Fără rugăciune nu poți să ajungi la plinătatea lui Dumnezeu.” Tot în text, fără Duhul Sfânt și puterea lui nu poți să ajungi. Și atunci, vedeți, vin câteva lucruri.

[34:56]Păi, ok, dacă este lucrarea Duhului Sfânt, ce poate să l împiedice? Pot să fac ceva care să împiedice lucrarea Duhului Sfânt? Pot. Pot și păcate și nu numai, nu numai păcate, că am spune a păcate mari și așa, bineînțeles, pe primul loc. Acolo trebuie ca Domnul să lucreze, ne dea lumină și prin puterea Duhului Sfânt să observăm și să ne pocăim de lucrul acesta. Dar pot să existe și alte lucruri mai perfide. Materialismul poate să blocheze, lipsa de credință poate să blocheze și chiar lucruri făcute în trup. Dau un exemplu. Dacă alcoolul a pus stăpânire pe mine și lucrul ăsta îl fac întru, bineînțeles că e un păcat, mai pot eu să fiu plin de Duhul Sfânt? Nu. Pentru că, vedeți, eu am o indisciplină spirituală care se manifestă în trupul meu, că în trup consum alcool sau țigări

[35:58]sau droguri sau mai știu eu ce o fi. Sper să nu fie cazul. Da, ca exemplu. Și atunci vedeți că noi putem să blocăm modul în care Dumnezeu lucrează în viața noastră. Apostolul Pavel spune aice că primul pas e să înțelegem că această creștere spirituală nu este un efort uman. Vedeți? El nu spune:„Frați și surori, vă dau trei lucruri, cei trei p perseverență, știu eu maișa mai departe și fă le pe astea ca la speakeri motivaționali. El spune: “Rugați vă ca Duhul Sfânt să lucreze pentru că voi nu puteți să faceți lucrul ăsta. Sigur.

[37:00]Eu cred că întrebarea a dat și răspunsul de din start. Da, este, vedeți, din nou, este o spun la microfon că v ați n auzit de ce se reduce din timpul de rugăciune dacă știm că rugăciunea este cea care aduce această transformare. Și aici este clar, arată o pierdere a priorităților sau o perspectivă corectă asupra priorităților. Deci, nu este un efort uman, dar rugăciunea ține de noi. Este o luptă. Și așa cum ne punem obiective, vă dau un exemplu acuma. O dau pe sora lui care mănâncă foarte, Cred că am mâncat foarte sănătos de cât mai mergeam și eram copii. Cred că cele mai bune rețete sănătoase la sora Liza le am le am mâncat. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ești disciplinat, că le faci, că înveți. Și vedeți, noi foarte mult și dacă v aș întreba acuma, mai ales pe surorile în vârstă, v aș spune că am o răceală sau o gripă. Mi ați dat șapte rețete, nu ști

[38:02]cu ceapă și mai știu o grămadă și mai știu ce plante le știți perfect și merg. Dar spiritual dacă aș veni și v aș spune: „Uite, mă lupt cu lucrul ăsta, avem aceeași capacitate și abilitate și experiență cu Domnul ca să venim cu o perspectivă corectă. Apoi Pavel se roagă ca Domnul să ne dea această putere interioară, spirituală, nu o forță fizică. pentru care noi deseori ne rugăm, un fel de reziliență sufletească. Și noi învățăm de aici, din ce a spus apostolul Pavel că această creștere vine

[38:42]prin rugăciune și prin ascultare. Pentru că Duhul Sfânt lucrează în viața noastră prin îndemnuri, prin șoapte, prin ghidare. Numai că asta nu înseamnă neapărat că și le facem. spunea cineva, e o replică la un moment dat, spunea: “În viața mea am avut multe intersecții și întotdeauna am știut care este cea bună și care este cerea și niciodată n am ales o pe aia bună pentru că a vrut să fie carnal, a vrut să fie, dar a știut mereu și eu cred că noi știm care sunt aceste

[39:27]decizii bune sau care nu sunt bune sau care sunt firești și care sunt spirituale. Și ce face diferența acolo este lucrarea Duhului Sfânt. De ce nu putem că vedeți, aici este aici este problema. Un om lăuntric, slab sau nedezvoltat nu poate să facă față și nu poate să asculte pentru că e incapabil. E incapacitat. Pe când un om spiritual, lăuntric, dezvoltat, crescut, aude șoapta Duhului și are prin puterea Duhului ia atitudine și oprește sau schimbă direcția.

[40:07]Cu alte cuvinte, mai spune apostolul Pavel, pentru că aice vorbește și spune așa: “Î întrucât Hristos să locuiască în dumneavoastre prin credință, înuirea lămuntică este un proces care are loc în baza relației personale a credinciosului cu Dumnezeu prin Duhul Sfânt și prin ă prin rugăciune.” În modul acesta, el ascultând credinciosul sau noi ascultând de ceea ce Dumnezeu ne transmite prin cuvântul său, prin Duhul Său cel sfânt și prin rugăciune, în modul acesta noi putem spune că creștem în această dezvoltare,

[40:49]creștem în statura aceasta a plinătății lui Hristos. Și vedeți care a fost obiectivul. Așa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință. Deci zice să întărim. Întărește deci prin rugăciune lucrarea Duhului Sfânt cu putere în omul lăuntric ca să ce? Ca să locuiască Hristos în inimile voastre prin credință. Cu alte cuvinte, statutul acest sau statura spirituală a noastră, a omului lăuntric este cât locuiește Hristos în noi. Cât

[41:24]de mult? Și nu este doar o vizită, nu este doar imaginea aceea cu Hristos care bate la ușă și ușa aia nu are clanță. Clanța e pe interior. Aia este doar la mântuire. Nu mai trebuie să fie cazul după aia, după ce un om este mântuit, să nu mai aibă clanță Hristos și să bată de afară la ușă. Nu. Ci Hristos este înăuntru. Hristos locuiește în voi și mai departe spune ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. Și aice vedeți, nu spune nici Duhul Sfânt, nici Hristos, nici Dumnezeu Tatăl, ci întregul este puterea lucrării Duhului Sfânt. Este Hristos care este în voi și este Dumnezeu Tatăl. este plinătatea dumnezeirii. Și în momentul acesta, credinciosul care îl are pe Hristos locuind în el, care are puterea Duhului Sfânt lucrând în viața lui, ăă totul, tot ceea ce

[42:24]face, toate deciziile pe care le ia, toate cuvintele pe care le spune, toate relațiile pe care le are sau modul cum se raportează sunt așa cum ar face Hristos. Practic, ăsta e barometrul și cred că fiecare dintre noi putem să ne analizăm, ne analizăm viețile noastre. Ai putea să spui, vedeți și acuma să mai punem câteva contraste. Sunt mânios, mă în trafic, mă nedreptățește, claxonez, fac flash uri, mă duc lângă el, țip, ridic mâna la semafor. Acasă la fel. M a jignit cineva sau mi a călcat pe bătătură, am sărit, nu poate să mi facă lucrul ăsta. Și atunci vedeți, asta este partea fizică. Da? Și și vedeți, justificarea e fizică. Păi, uite ce mi a făcut. Uite ce mi a zis. Uite ce mi a luat. Partea spirituală ce vine și spune îndelunga răbdare. Cine este aprig și mânios poate să devină îndelung răbdător peste noapte sau poate să facă el ceva să respire?

[43:29]Poți să respiri de 100 de ori că nu te nu te calmezi decât dacă lași ca Duhul lui Dumnezeu să lucreze și să ți dea un duh blând și liniștit. Și cel care ai fost aprig, cum a fost Petru, care scotea sabia și imediat făcea dreptate, devine cel care este ă cum îl face Domnul Iisus Hristos. Ai grijă de turma mea. Îngrijește de oile mele. Îngrijește de oițele mele. Vreau să ai un duh blând, un păstor blând și liniștit, care să poți să ghidezi.

[44:04]Și aș vrea să închei cu un text pe care noi îl cităm foarte des, dar îl folosim în partea negativă a lui. Dar haideți să ne uităm la partea pozitivă. Și ne place mai ales să la surori să l adresăm. O să vedeți imediat. 1 Petru capitolul 3: 3. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară care stă în împletitura părului. De asta nu le place. Spune a la surori, eu n am treabă cu asta. Nu. Adică cum ne aranjăm trupul să nu fie în purtarea sculelor de aur? Adică lucruri pe care le pot cumpăra. Nu trebuie să mai fie scură de aur, că acuma un iPhone, mai ultimul model așa e mai scump decât un inel, da? Sau o mașină scumpă. Deci, vedeți, nu mai trebuie, dar luăm ideea din text, să nu fie în îmbrăcarea hainelor, să fie neapărat haine de firmă scumpă. Deci ce înseamnă aice podoaba voastră? Să nu fie omul din afară. Asta e. Cum îți

[45:08]îngrijești trupul, ce ți cumperi și ce pui pe tine. Astea sunt marile ispite de afară. Ci să fie ce? Omul ascuns al inimii în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. Adică apostolul Pavel vine și spune așa:„Voi puneți preț și e și metaforă a pune preț, dar și dai preț, că tot ce i acolo se cumpără. împletituri de păr, mergi la coafor, îți cumperi scule, tot felul de chestii, gadgeturi, haine. Toate astea sunt cu preț, dar în ochii lui Dumnezeu care nu se uită la ce este fizic, Dumnezeu străbate dincolo și vede ce este dincolo de sacou, dincolo de cămașă, dincolo de piele și de și de oase. și vede inima și vede dacă există

[46:06]curăție în duhul nostru. Dacă duhul nostru este blând și liniștit, fii atenți, asta este o expresie. Aici e o expresie pe care am mai auzit o noi. Învățați de la mine, căci eu sunt blând și smerit cu inima. Vedeți, este imaginea aceasta a lui Hristos pe care apostolul Petru ia și spune: „Iată ce înseamnă un duh blând, să fii ca Hristos. Iată cum a transformat Hristos, ar putea să spună apostolul Petru. Așadar, frați și surori, haideți să facem din anul 2026 un an în care să investim în ceea ce nu se vede, în care să ne punem obiective pe care ceilalți nu pot să le palpeze, le vor vedea. Că dacă ești apri și mânios, imediat își dau seama când Duhul Sfânt a schimbat cei din jur. Dar nu sunt lucruri care sunt cuantificabile, palpabile.

[47:06]Și am putea să mai facem și câteva propuneri concrete pentru rezoluții spirituale în anul acesta. să nu treacă nicio zi în care să deschid Scriptura cu intenția de a lăsa cuvântul Domnului să mi vorbească prin Duhul Sfânt și să mi schimbe inima și nu doar mintea sau cunoștințele. să aloc mai mult timp pentru rugăciune în care să cer în primul rând creșterea omului spiritual și să mă concentrez în rugăciune pe binecuvântări spirituale, cum este să mi dea Domnul dragoste, bucurie, pace, răbdare, bunătate și așa mai departe.

[47:49]Apoi să investesc în relațiile care dezvoltă în mine omul lăuntric, că și asta e un lucru. Dacă stau toată ziua și doar cu prietenii care vorbesc despre fotbal și despre politică, cu ce mă ajută? Nu mă ajută cu nimic. În schimb, dacă mă întovărășesc cu oameni care î caută pe Domnul și care mă îndeamnă la rugăciune, la post, la studiu, la creștere spirituală, mă va ajuta lucrul acesta. să prețuiesc mai mult atingerea obiectivelor spirituale decât pe cele materiale la care oricum suntem foarte buni. Poate e momentul să ne mai uităm puțin mai mult la cele spirituale. Și nu în ultimul rând să ne rugăm ca Domnul să ne dea o lentilă nouă, să ne dea niște ochelari noi, să ne dea ochelarii pe care Samuel nu i a avut și să ne dea ochelarii lui Dumnezeu care să ne ajute să ne uităm la nu la ceea ce izvește ochiul, ci la inima noastră și la inima celorlalți. Domnul să fie slăvit în

[48:51]veci. Amin.