Lumina care te salvează pe tine și pe alții (Matei Brăniștăreanu)

[0:00]Vreau în adevăr să știți cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din la Odiceea și pentru toți cei ce nu mi au văzut fața în trup, pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. spun lucrul acesta pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbire amăgitoare. Căci măcar că sunt departe cu trupul, totuși cu duhul sunt cu voi și privesc cu bucurie la buna rânduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. Astfel, dar după cum ați primit pe Hristos Iisus Domnul, așa să și umblați în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință după învățăturile care v au fost date și sporind în ea, în această credință, cu mulțumiri către Dumnezeu. Amin. Numele meu este Matei

[1:09]Brăniștăreanu. Sunt și vreau să vă spun că m a amuzat ceva plăcut când am venit aici. A venit o soră și mi a zis: „Tu ești cel cu înmormântările. O, zic: „Slavă Domnului, eu sunt. Dar nu sunt numai cu înmormântările, sunt și cu cei care sunt în viață. Și mă ocup încă cu evanghelizarea în zonalul nostru, zonalul București și îi mulțumesc Domnului pentru cinstea aceasta. Este o onoare, fraților. Așa spune la un moment dat parcă Petru: Cinstea aceasta este pentru voi care ați crezut. Este o cinste pentru noi să slujim Domnului și îi mulțumim pentru această mare onoare de a fi lucrători împreună cu El. Aș vrea să lucrăm cât putem de mult și am vrea să vedem și din textul acesta pentru că va veni o zi, vom pleca dincolo și când vom fi ajungând dincolo tare rău ne va părea că n am făcut mai mult pentru Domnul, că n am jertfit mai mult pentru Domnul, că nu ne am sacrificat mai mult pentru El, pentru că

[2:04]mare va fi răsplata. În al doilea rând, sunt din părțile Giurgiului, dar de vreo cinci ani aproximativ slujesc în Biserica Creștină după Evanghelie din Muncii de aici din București, împreună cu frații de acolo. Și vreau să vă aduc salutul dumnealor, salutul bisericii noastre care este în Tesaloniceni 1, capitolul 5 versetul 23 și 24. Și aceste versete spun așa, versete prin care biserica noastră vă salută. Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuși pe deplin și duhul vostru și sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi fără prihană la venirea Domnului nostru Iisus Hristos. Cel ce v a chemat este credincios și va face lucrul acesta. Amin. În al treilea rând și n o să țin așa să scot la cifre, aș vrea să spun că ori de câte ori merg în vreo evanghelizare, mă leg de satul respectiv, de numele lui și de câte ori vin aici, îmi place să privesc la Anvon la acest parte din acest verset din Ioan

[3:10]12: 21 și vreau să spun ceva, nu pot să nu mă să mă abțin, ceva din Scriptură. De multe ori oamenii au pretenție de la noi care suntem aici și citesc: "Domnilor, am vrea să vedem pe Iisus". Dar pe când studiam acest paragraf din Ioan capitolul 12, mă gândeam așa și spuneam fraților și surorilor, spuneam așa: "Domnilor, doamnelor, am vrea să vedem pe Iisus, dar nu doar aici. Nu doar aici. Știți acolo unde este lumină, pot să fie o lumină, nu este chiar așa de mare impactul, dar acolo unde este, unde e întuneric, avem noi o cântare care spune: „Întuneric mare, lumea a cuprins, dar tu fii o călăuză spre Iisus." Și așa după cum acest ucenic este o călăuză pentru acei oameni, nouă ni se cere acest lucru. Domnilor, doamnelor, frați și surori, am vrea să vedem pe Iisus cu toții. Am vrea să vedem pe Iisus în celălalt. Oamenii din lume ar vrea să l vadă pe Iisus. Și Doamne, ajută ne ca acolo să fim lumini

[4:20]și să fim sare. Acolo este nevoie. O cât de mică pâlpâire, o cât de mică luminiță face diferența, împrăștie întunericul. Acolo vrem să fim lumini și cerem de la Dumnezeu putere. Știți, Pavel spune filipenilor că sunt încredințat și că acela care a început această lucrare bună voi, o va duce la bun sfârșit până în ziua veșniciei. Dar la un moment dat în 12 13 spune: "Căci Dumnezeu este cel

[4:51]ce lucrează în voi și vă dă și voința și înfăptuirea. Tot timpul, dacă am auzit mai devreme de dependența Domnului Iisus, cât era pe pământ de Tatăl, vorbește și de o dependență permanentă a noastră de Dumnezeu. Despărțiți de El, nu putem face nimic. Acum vreau să intrăm în textul nostru și am vrea să îl vedem pe apostolul Pavel. Am vrea să l vedem în închisoare, în temniță pentru cuvântul lui Dumnezeu. Și primul cuvânt de aici spune: Vreau de aceea tema mea în dimineața aceasta este aceasta: Vreau să l cunosc pe Domnul tot mai mult. Vreau să mă apropii tot mai mult de El. Vreau să l cunosc mai mult și vreau să trăiesc cum a trăit El. spune apostolul iubirii. Cine zice că rămâne în el trebuie să trăiască și el cum a trăit Iisus. Standardul este înalt, dar nu suntem singuri și nu suntem mântuiți pe baza ceea ce ce realizăm noi. Ne amintim în cartea Genesa când Domnul îl trimite pe Noe, acest propovăduitor al

[6:02]neprihănirii, îl vede Petru, să vestească la o lume de oameni pierduți Evanghelia. Nu s a putut salva, n au acceptat. decât acei opt inși, acea familie să intre în corabie. Ceilalți n au vrut, dar Noe nu a fost judecat prin rezultatele lui. Și ce bine este că e așa. Suntem mântuiți, spune Pavel Efesenilor, căci prin har mântuiți, prin credință. Și aceasta credința nu vine de la noi, ci este darul lui Dumnezeu, nu prin fapte ca să nu se laude nimeni. De aceea este o dorință. Și mă gândeam la apostolul Pavel. Este un suspin. Vom vedea de o de o tânjire, de un suspin. Și ce frumos ar fi, dragilor, dacă am privi pasajul acesta și l am citi primele aceste versete le am citi ca venind din partea Domnului Iisus direct și spune: „Vreau în adevăr să știți cât de mare luptă duc pentru voi și vom vedea lupta care Domnul Iisus Hristos o duce pentru noi ca mijlocitor prin Duhul Sfânt astăzi. Acum, aceste cuvinte sunt scrise și le

[7:10]citim ca venind din partea apostolului Pavel. Și apostolul Pavel spune și el:„Vreau în adevăr să știți cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicia și pentru toți cei ce nu mi au văzut fața în trup, ca să li se îmbărbăteze inimile, dar nu ne oprim acolo. În al treilea rând, noi trebuie Pavel spune la un moment dat: "Evanghelia aceasta este evanghelia mea." Dar noi știm că evanghelia aceasta nu e de urginte omenească. El este autorul uman, dar în spate este un autor divin, un singur autor divin care stă în spatele celor aproximativ 40 de autori umani care au scris întreaga sfântă Scriptură. Dar Pavel se identifică cu ea și am vrea și noi, fiecare dintre noi, să citim acest pasaj ca venind de la noi spre cel de lângă noi și să citim din nou acest pasaj, să spunem: „Vreau, Ce vrei, frate? Ce vrei, soro, ce ți dorești? Acest vreau este o dorință. Și mă gândesc apostolul Pavel era în temniță.

[8:10]La un moment dat scrie în ultima în doi Timotei scrie vrea ceva. Vrea mantaua din piele, vrea cărțile din piele, mantaua s o i aducă. Avea nevoie, era frig acolo. Probabil că știți că închisorile romane erau de felul acesta. Te punea în închisoare și romanul spunea: „Eu nu am grijă de tine. Pe mine nu mă interesează. Poți să trăiești sau poți să mori. Eu nu ți dau nimic. Noi avem grijă de soldații de pe front. n avem grijă de voi din închisoare. Și Pavel avea nevoie de frați care să l cerceteze. La un moment dat spune de Onisifor că m a căutat cu multă grijă și m a găsit. Și Pavel când este acolo în temniță spune: „Eu vreau ceva. Dacă ar suna, dacă ar fi avut celular ca astăzi și ar suna: "Ce credeți?" Pavel spune: „Vreau și eu ceva. Domnul Iisus în Ioan 17: 24 și el

[9:00]voia ceva. Și î place așa de mult și este și intonația versetului importantă cum o citim când citim Scriptura. De aceea zice: "Cunoști legea, cunoști Scriptura cum citești în ea." Și acolo Domnul Iisus spune: „Tată și tatăl lui Dumnezeu zice: „Da, fiule, spune mi ce vrei, ce dorești? Ce? Vreau ca acolo unde sunt eu să fie împreună cu mine și aceea pe care mi ai dat tu ca să vadă slava mea, slavă pe care o aveam la tine înainte de întemeierea lumii. Dragilor, ce vrem noi în primul

[9:38]rând? În primul rând, vreau, spune Pavel, vreau să trăiesc ca el, vreau să fiu ca el, vreau să îl cunosc mai mult pe el, vreau să lupt ca el și apare această expresie: vreau în adevăr, frați și surori, tot ceea ce vrem noi, dacă vă uitați la Domnul Iisus, el cere după voia lui Dumnezeu. Nouă ne spune că dacă cerem ceva după voia lui, el ne ascultă. Deci trebuie să fim în voia lui. Trebuie să cunoaștem voia lui este revelată pe paginile Sfintelor Scripturi. Acolo este voia lui Dumnezeu descoperită. Vreau un adevăr. Spune în a doua Ioan, în a treia în a treia Ioan spune: „Nu este bucurie mai mare pentru mine, zice apostolul iubirii Ioan, decât să văd pe copiii mei umblând în adevăr." Pavel zice: „Vreau, tot ce vreau eu este în

[10:32]adevăr. Doamne, ajută ne ca tot ceea ce cerem să fie după voia lui. În Iacov, în capitolul 4, spune: „Cerem cu gând rău uneori cerem cu gând rău să risipim în plăcerile noastre. De aceea vom ajunge la Romani 8, dacă avem timp și vom vedea cum Duhul mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu, căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Vreau un adevăr. Acesta este motoul vieții mele și ar trebui să fie și este, cred, motoul vieții fiecăruia. Vreau tot ceea ce vreau este să fie în adevăr. Nu în jumătăți de adevăr, nu în minciună, nu în nimic altceva, nu în alte interese. În adevăr. Vreau un adevăr. Și spune aici vreau un adevăr să știți. Vrea să știe acei oameni cărora li se adresează, colosenii, laudicenii. Vrea să știm și noi și noi, de la noi trebuie să plece spre ceilalți această informație, această dorință. Vreau, vreau în adevăr, frați și surori, înainte de a face, mulți pun accent pe a

[11:40]face, alții pun accent pe a fi, dar Domnul spune să punem accente pe fiecare dintre acestea, numai că trebuie să fim înainte de a face. Să fim înainte de a face. Unii spun că stau în barcă și trăiesc o viață de sfințenie, dar nu trebuie să folosească momel, nu trebuie să arunce undița sau mreaja în apă să prindă, adică să vorbească, să spună. Și ei se așteaptă ca peștele să sară singur în barcă. E posibil. N aș zice că e imposibil. Asta e o minune. Și minunile se întâmplă și în zilele noastre. Dar noi trebuie să stăm în viața aceasta de sfințenie în adevăr, dar trebuie să aruncăm breaja. Trebuie să folosim înțelepciunea pe care Dumnezeu ne o dă și această interdependență, dacă aș putea spune dependență sau interdependență între noi și Dumnezeu pentru slujire. Odată un patron a vrut să angajeze un om. avea un singur post foarte important în compania lui și era

[12:41]vacant și a vrut să angajeze și s au prezentat 30 de persoane pentru acel post și el însuși a venit acolo că a vrut să fie atent pe cine angajează și a dat un test foarte greu cu multe întrebări și întrebări grele și patronul a spus: „Uite ce, eu am treabă, n am timp. Eu vă dau testul, vă las testul. Vă rog, nu vorbiți între voi. Vă rog, nu consultați nimic. scrieți ceea ce știți și eu mă întorc și vom vedea ce vom face. Dar pentru că testul era așa de greu, cei mai mulți dintre ei au început cu telefoane, au început pentru că nu era acolo cel ce putea să i verifice și au încercat să răspundă la cât mai multe. Dar unul dintre ei era credincios, practicant, era credincios în adevăr și a spus așa: „Doamne, te rog, dă mi înțelepciune să răspund la ce știu, la ce nu știu și ce n a știut a scris nu știu și se gândea probabil că nu am să primesc acest post, deși mi l doresc, pentru că n am știut la să răspund la

[13:39]unele întrebări care sunt de altfel foarte grele, dar a fost integru, a rămas integru și s a sfârșit, a venit patronul și a spus spus: „Strângeți foile de hârtie și puneți le undeva." Nu mă interesează răspunsul pe care l ați dat. M a interesat ceva în postul acesta să văd care dintre voi este integru și am văzut pe cineva acolo și cu el vreau să colaborez. Ceilalți, vă rog să părăsiți sala înainte de a face. Să nu cumva să credem că a face mult pentru Domnul înseamnă și suplinește sau înlocuiește a fi. Și știți, Domnul ne a dat dreptul acesta să ne numim, să fim copii ai lui Dumnezeu. Când Domnul îl întreabă pe Solomon și îi place imaginea, eu așa o văd, că Domnul vine la Solomon noaptea când era adormit de binelea, îl înghiontește cum a înghiontit îngerul pe Petru când era în lanțuri între doi soldați și zice: „Spune repede ce vrei. Și Solomon se scoală rătutit și zice: „Păi, stai să mă gândesc. Nu zice

[14:37]așa. Știa Solomon ce voia? Ea clar ce voia. Ce voia? Voia înțelepciune. Noi știm ce vrem. Știm chemarea aceasta pe care ne a adresat o Domnul. Vreau în adevăr să știți cât de mare luptă. Un alt cuvânt important din textul nostru este cuvântul luptă. Este cuvântul a vrea. Am văzut. este cuvântul a vrea să trăim în adevăr, adică în Domnul Iisus Hristos și să nu facem rabat, să fim oameni integri ai lui Dumnezeu. Și după aceea am văzut de această luptă și ă mă gândesc de curând am fost la o familie tare dragă mie, de undeva de la țară. A murit tatăl copiilor și a fost multă

[15:28]durere și încă o dată am realizat cât de important este să vrem să trăim în adevăr, să fim integri și să luptăm lupta cea bună a credinței, mai ales în momente ca acestea. Și în Evrei capitolul 11 în versetul 13 spune așa: "În credință au murit toți aceștia fără să fi căpătat lucrurile făgăduite." Și m am gândit: „Doamne, ajută ne să trăim prin credință, ajută ne să murim în credință. Aceștia au murit în credință și au lăsat în urma lor, dragilor, nu incertitudini, ci convingeri. Și Doamne, ajută ne să trăim astfel încât să nu lăsăm îndoieli în urma noastră." Pentru că tot spunea sora de înmormântări, așa este, mergem și noi, copiii Domnului, ne place să fim alături. Așa spune Scriptura, să plângem cu cei ce plâng. Și aș vrea să vă spun că acolo se

[16:28]vede, acolo se vede suferința și acolo este nevoie de noi. Acolo este nevoie de credință când plecăm de pe pământul acesta și nu e nevoie doar să trăim, e nevoie și să murim. în această credință. Vreau în adevăr să știți cât de mare luptă duc pentru voi. Aș vrea în continuare să l vedem pe Domnul Iisus care s a luptat, spunea fratele Eugen, în grădina Ghețimani și spune că sudoare i se transforma niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ. Dar în Matei 14:1 spune: "Când a

[17:05]văzut noroadele, i s a făcut milă de ele." Și este un cuvânt care indică acolo că era mișcat în străfundul ființei lui pentru noi. La fel este și acum când a văzut noroadele. Domnul Iisus ne cunoaște, știe din ce suntem făcuți, își aduce aminte că suntem țărână. De aceea lui este milă de noi. El suferă pentru noi. Suspină. Vom vedea imediat în Romani. Îi pasă de noi. Să nu credem că Domnul este acolo undeva în cer. lui este bine și nu i pasă de noi. Sunt momente când diavolul vine în viața noastră și vrea să spună: „Nu i pasă de tine. Nu l interesează. El vine cu îndoiala, vine cu descurajarea, cu dezamăgirea. Dar Dumnezeu este un Dumnezeu al minunilor, un Dumnezeu care vrea să să fim și să creștem în el, să creștem în credința aceasta care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna. Deci Domnul Iisus s a luptat, apostolul Pavel s a luptat și în Filipeni capitolul 1 versetul 30 spune

[18:08]și să duceți și să și duceți cum și faceți aceeași luptă pe care ați văzut o la mine și pe care auziți că o duc acum. Ne luptăm. Pentru ce ne luptăm, dragilor? Noi am terminat de studiat de curând cartea Galateni și acolo în Galateni 5:15 spune și dar este un contrast și arată contrastul între oamenii care au părăsit harul și s au întors la lege și cei care au rămas credincioși harului Domnului Iisus Hristos. Și acolo spune„Dar acest contrastdar. Dacă vă mușcați și vă mâncați unii pe alții, luați seama să nu fiți nimiciți unii de alții. Ne strângem aici. Și Pavel spune Corintenilor: "Uneori vă strângeți nu ca să vă faceți mai bun, ci ca să vă faceți mai răi. Doamne ferește!" Și fă ca strângerea noastră. Venim la adunare și cineva spunea odată: "Îmi fuge acest gând prin minte și spunea așa: La adunare nu vii degeaba. Ori te faci mai bun, ori te faci mai rău. Nu rămâi la fel.

[19:11]Și este nevoie ca noi să fim lumini, să fim mărturii în lumea aceasta, să fie altarul inimii noastre, să fie în clocot. Aici vorbește de o biserică din Laicia și această biserică știm că era caracterizată de starea aceasta de căldicei. Și în Romani 12 spune că dacă altul inimii noastre este rece, degeaba pui jertfa pe el. Nu se întâmplă nimic. De aceea spune„ O, de ați fi rece sau un clocot și vrem ce vrem în dimineața aceasta Domnul ne întreabă ce vrem. O vorbă la români spune așa: Ai grijă ce ți dorești, că s ar putea să primești. S ar putea să primești ce vrei, ce vrei? Fiecare dintre noi, eu vreau asta, vreau asta, îmi doresc. Chiar dacă cineva m ar lua prin surprindere și m ar întreba asta este înrădăcinat puternic în viața mea ceea ce vreau eu. De aceea vă rog, dacă doriți, puteți să luați aceste versete și să le citiți din punctul de vedere al Domnului, al apostolului Pavel, dar și

[20:14]al nostru personal. În Romani, în capitolul 8, versetul 26 și 27 vorbește de un suspin și noi am cântat, dacă ați reținut o cântare mai devreme în care exista cuvântul suspinuri. Și m am gândit la acest suspin și l am rugat pe Domnul și am spus: „Doamne, ce vrei să spui cu acest suspin?" Și aici spune de la versetul 26 și 27 așa: "Și tot astfel și Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră, căci nu știm cum trebuie să ne rugăm. Dar însuși Duhul mijlocește pentru noi cu suspine negrăite și cel ce cercetează inimile știe care este năzuința Duhului, pentru că el mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu." Cât de mare luptă duce Domnul pentru noi în mijlocire. Ne dăm seama. Îi spune lui Petru: „Simone, Simone, Satana v a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar eu m am rugat pentru tine ca să nu se piardă credința ta după ce te vei întoarce la mine să întărești pe frații tăi. De multe ori oamenii cred că noi

[21:15]suntem cei ce ne ținem. De noi depinde, fraților, de noi depinde să vrem. Dar, după cum spuneam și în Filipeni 2:13, prin el, El este cel care lucrează prin El. El este cel care se roagă pentru noi. El este cel Iuda 24 spune: „Iar aceluia care poate să vă păzească de orice cădere, cine poate să ne păzească? Cine ne ține și spune„Din mâna lui nimeni nu ne poate smulge, dar eu vreau, eu îmi doresc să trăiesc în adevăr. Vreau în adevăr să duc lupta aceasta și vreau să știți lupta aceasta. Uneori oamenii spun: „Cunosc câțiva oameni și e bine că sunt doar câțiva care spune: „Mă rog pentru tine". Știu sigur că nu se roagă pentru mine. Fraților, Dumnezeu ne cunoaște inima. Nu folosim sloganuri, nu folosim vorbe ușoare. Pavel zice: „Vreau să știți cât de mare luptă duc pentru voi. Domnul Iisus se luptă și vedem aici în aceste versete 26 și 27 privind cu atenție trinitatea, triunitatea lui

[22:19]Dumnezeu. Îl vedem pe Dumnezeu Tatăl, îl vedem pe Dumnezeu Fiul și vedem Dumnezeul Sfânt. Și când vorbește, vorbește de o mijlocire a dumnezeirii pentru noi. Și am întrebat și am zis: „Doamne, Doamne, ce vrei? De ce de ce suspini? Vă amintiți în în romanul lui Senchievici Bovadis Domin unde te duci?" Și zice lui Petru: „Mă duc la Roma să mă răstignesc din nou pentru tine. Că Petru se lepădase și Doamne, de ce suspini?" Și mă gândeam la părinții mei, mă gândeam la noi, la familie. Sunt al optlea copil și ultimul din familie și îi mulțumesc Dumnezeu și părinților că m au adus pe lume. Suntem o minune fiecare dintre noi. Vă dați seama? Dar să nu mă facă o minune de la Dumnezeu. Dumnezeirea se implică în lucrul acesta. Dumnezeu Tatăl, Fiul Duhul Sfânt este cel care mijlocește și părinții mei spunea de multe ori parcă ne a scos

[23:22]perelbi. Nu așa spuneau părinții noștri scumpi de ei și noi de multe ori îi scoatem pe albi lui Dumnezeu. În Apocalipsa ai prezentat cu părul ăla nu vreau să fac vreo aluzie și nu mi place, nu glumesc pe seama cuvântului lui Dumnezeu. Am văzut predicatori și umblu uneori și prin Statele Unite unde avem mulți prieteni și familii acolo și am văzut predicatori care spun mari adevăruri, mari de tot și după aceea încep să glumească pe seama acelor adevăruri. Este o altă formă de a nega autoritatea Scripturii, cea care nu doar ne informează, ci ne și transformă.

[24:03]Dar vreau să spun că Duhul este cel care suspină. Ne amintim de Pavel în 2 Corinteni, capitolul 12, spune că avea un țepuș în carne, un sol al Satanei, ca să l pălmuiască, să nu se îngâmfe. Avea probleme cu mândria. Și Domnul i a pus un țepuș în coastă. Nu ne spune care este țepușul ca să ne identificăm și noi cu el. Și aș întreba: Eu știu care e țepușul meu. Știi care i țepușul dumitale? Pavel s a rugat de trei ori. M am rugat și a zis: „Harul meu îți este de ajuns, căci puterea mea în slăbiciune este făcută desăvârșită. De aceea mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele pentru ca puterea lui Dumnezeu să rămână în

[24:44]mine. De multe ori când vorbim de luptele acestea, noi ne rugăm și spunem: „Doamne, Doamne, ia mi povara asta. Doamne, scapă mă! Dar știți că uneori Dumnezeu aduce acea situație. Dumnezeu aduce acea luptă. Noi ne rugăm și spunem: „Doamne, nu prea am răbdare. Te rog, dă mi răbdare." Și ce ne dă Dumnezeu? Hocus, pocus, preparatus cu bagheta magică. Gata, Matei e cel mai răbdător. Cum e numit Moise după ce Domnul lucrează în viața lui? Știți 40 de ani, 40 de ani, încă 40 de ani. Cel mai blând om care cum era înainte? Cel mai blând. Nu, nu, nu, nu. Și Moise probabil o fi zis: „Doamne, am cam am probleme cu temperamentul. Îmi sar repede siguranțele. Te rog, dă mi răbdare. Ajută mă să fiu blând. Da. Bun. Bine, Moise. Hai, bine ai venit în școala Domnului. Domnul are cât o școală pentru fiecare dintre noi. Și Moise sfârșește grozav, deși el

[25:44]reprezintă legea și legea nu poate duce pe popor în Canaan. Iosua, care este o altă definire a numelui Domnului Iisus Hristos. Mă gândeam la Ioan 16: 21. Acolo spune femeia când este în durerile nașterii, zice: "Nă mai fac copii în viața mea. Nu mai îmi trebuie mamele scumpele de Domnul să binecuvânteze mamele și nu numai mamele, surorile toate." Dar după aceea ce zice? Dar de bucurie că s a născut un prunc pe lume. Minunea sigur uită s a întâmplat. Vedeți, Domnul nu de multe ori nu dă la o parte greutățile, dar ne dă putere să le ducem. Ne dă putere să le ducem. ne dă spate puternic să le ducem. Îmi aduc aminte de o ilustrație. Spune că un copil s a urcat în într un pom și acolo era un cuib de de păsări din astea de de zburătoare și acolo a văzut într un oușor că era un pui înăuntru care se frământa să iasă din cochile, din coaja aceea. Și i s a făcut milă de el și a luat ceea ce un obiect, o forfecuță și a

[26:48]tăiat oul să l ajute să iasă. L a ajutat. Numai că puiul acela nu a zburat niciodată, pentru că în lupta aceea inimioara pompa sânge spre aripi, spre piciorușe, cred, ca să fie vascularizat, să fie puternic, să poată să zboare. De multe ori nu știm ce cerem și bine ar fi să spunem și noi precum ucenicii de altădată: „Doamne, învață ne să ne rugăm." Suspinurile sunt de felul acesta și dacă ne uităm în Scriptură la o așa să zic rapidă privire, vedem am văzut părinții noștri că suspină, am văzut Duhul lui Dumnezeu că suspină. Vedem în Evrei 13:

[27:33]17 că prezbiterii suspină și spune ca să poată face lucrul acesta de bunăvoie, nu suspinând, ca ceva obligatoriu, forțat, cu durere, ca pe o obligație. În Romani 81 la 23 toată firea suspină. În versetul 23 de acolo din Romani spune: "Noi care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi și așteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru." Vedeți ce în lumina aceasta suspinul înseamnă ceva. Și mă leg de acea de acel verset care este în ultimul capitol din ultima carte care spune așa: "Și duhul și mireasa zicvino." Și cine aude să zică„Vino, Doamne Iisuse. Acela este suspinul nostru al bisericii. Acela este. Acest lucru tânjește. Știți, am vorbit odată de vise și spuneam că atunci când atunci când visul visele noastre sunt visurile lui Dumnezeu, ele se împlinesc. și visul lui Dumnezeu. Dacă în Genesa în capitolul 1 spune că Dumnezeu visa, spun

[28:44]eu așa cred eu, să facem om după chipul nostru, după asemănarea noastră era o o dorință puternică a lui Dumnezeu. Atunci când iubești, nu simți nevoia să fii singur, să te izolezi, simți nevoia să împărtășești. Dumnezeu nu avea nevoie de nimeni. Spune teologia că și era suficient lui însuși, dar atunci când iubești simt nevoia să împărtășești. și a creat ființa. Știți, atunci când a căzut omul în păcat, spunea un teolog că Dumnezeu Tatăl i a zis fiului: "Fiule, mireasa ta a păcătuit, trebuie să moară." Și Ful a zis: „Nu, tată, am să mor eu pentru ea. Și visul lui Dumnezeu, știți care este? Domnul din nou, repet, este în slavă în al treilea cer, locul veșnic, necreat al lui Dumnezeu. Și el este acolo și nu are nevoie de nimeni, dar el ne iubește. Și așa de multe ori spune cuvântul al lui care ne iubește să fie slava. Și spune: „Preaiubiților, preaiubiților nu sunt decât copiii

[29:43]Domnului. El visează. Ce visez, Doamne? Visez clipa când voi fi copiii mei în slavă. Ne gândim astăzi la atrocitățile care se întâmplă credincioșilor. Îi luăm doar pe ei pentru numele lui Dumnezeu. Cât suferă Domnul? Spune Ioan 5:17: "Tatăl meu lucrează până acum și eu de asemenea lucrez." s au odihnit și mulți fac caz de odihna aceasta fizică, uitând de fapt ce înseamnă odihna spirituală descrisă în Evrei în capitolul 3 4. El dorește să fim acolo. El dorește să terminăm cu bine. El vrea ca voia lui să fie voia noastră. Doamne, vreau ce vrei eu, Doamne, vreau ce vrei tu. Vreau ce vrei tu. Știți cum se spune acolo? Facă se nu voia mea, ci voia ta, spune Domnul Iisus în grădina Ghețimani. Pentru aceasta cred că această concluzie este una care aș vrea să ne îmbărbăteze, să ne întărească, să ne întărească. Vreau și am să recitesc în adevăr, să știți,

[30:57]vreau să știți cât de mare luptă duc pentru voi. Credeți? Ce credeți? Îl credea pe Pavel? Credeau ei că Pavel îi iubește? A, Pavele, glumești. Era de glumă. Am o ilustrație în minte. Eu sunt evanghelist. Folosesc ilustrații. Dacă pe unii deranjează, nu îmi cer iertare pentru ce spun, să zic să mă ierte. Nu, dar eu predic ceea ce mi spune Domnul să spun, nimic altceva. Dar îmi aduc aminte că în război povestea cineva care a fost în război, spune: „Eam copii acasă și eram prieten cu un băiat. Eram prieten la cataramă de de la grădiniță. Am fost împreună la școală și după aceea am fost foarte apropiați până când a venit războiul și am plecat în război și în război eram împreună în același tranșeu. Mâncam o bucățică de ciocolată împreună și spune că dintr o dată a venit o grenadă și a căzut între noi și prietenul meu s a aruncat pe grenadă și

[31:58]a luat o în brațe și grenada l a rupt în bucăți. Anii au trecut, s a terminat războiul și la un moment dat el s a dus la mămica prietenului lui și a fost atât de nesăbuit i a venit în cap să i pună o întrebare acelei doamne și i a spus: „Credeți că fiul dumneavoastră chiar m a iubit?" La care mama a sărit în sus și a zis: „Ce ai fi vrut să mai facă pentru tine? Ce ai fi vrut să mai facă pentru tine? Cea întreb, dragilor, ce ați mai fi vrut să facă Domnul pentru mai fi? Ce altceva să facă? A murit pentru noi și a dat viața pentru noi. A înviat și mă gândeam când vorbea fratele Eugen de această la începutul zilei citea dumnealui când vorbești. Noi studiem la muncii Isaia și am descoperit un verset care mi a revelat ceva. Ă în Isaia 33 acolo spune versetul

[33:00]6: Zilele Tale sunt statornice, înțelepciune și pricepere. Înțelepciunea și priceperea sunt un izvor de mântuire. Ăă acesta vorbește de versetul versetul 2. Mă iertați? Doamne, ai milă de noi. Noi nădăjduim în tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie. Și ascultam pe un frate evreu care spunea de ori de câte ori în Biblie vorbește despre dimineață evreilor, Vechiul Testament. Și în plângerile profetului Ieremia, în capitolul 3 spune: „Iată ce mă face să mai trag nădejde este că îndurările Domnului n au ajuns la capăt și bunătățile Domnului nu s au sfârșit, ci ele se înnoiesc în fiecare dimineață." Și spune că evreii ar fi trebuit această dimineață pentru ei, spune acest frate Evrăreu, această dimineață să fie pentru ei dimineața când s a anunțat învierea Domnului Iisus. dimineața când s a anunțat învierea și aceasta este puterea noastră, aceasta

[34:06]este evanghelia. Un Corinteni 15 vorbește de esența Evangheliei, moartea și învierea Domnului Iisus. Mai am cinci minute și în următoarele minute altă parte a textului este aceasta. Vreau să l cunosc pe el tot mai mult, în care sunt ascunse toate comorile. Vorbea fratele de comori, sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. Vreau să l cunosc pe el. Și Pavel spune Filipenilor și puterea învierii lui și părtășia suferințelor lui și să mă fac asemenea și dacă pot să ajung cu orice chip la învierea din morți și acolo nu că nu era sigur, ci și dorea așa de mult. La începutul cărții Corinteni spune că Domnul Iisus a fost făcut pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare pentru noi. Înia Ioan 2, versetul 17, dacă nu

[34:56]mă înșel, spune acolo că am primit ungerea aceasta, nu? Versetul 17 ăă mai puțin. Versetul 27. cât despre voi, ungerea pe care ați primit o de la el rămâne în voi și n aveți trebuință să vă învețe cineva, ci după cum ungerea lui vă învață despre toate lucrurile și este adevărată și nu este o minciună, rămâneți în el după cum v a învățat ea. Asta nu vrea să spună că n avem nevoie de nimeni să ne învețe. Ba da. Și am avut învățători și unii sunt Domnul să i binecuvânteze aici care ne au învățat. Dar aici ne spune de a avea o relație personală cu El, personală cu Dumnezeu. Și vrea să l vream să l cunoaștem din ce în ce mai mult și ne va trebui, fraților, o veșnicie întreagă să l cunoaștem pe Dumnezeu. Și spune aici ca să fim uniți în dragoste, ca să avem parte de toate bogățiile plinătății acesteia. Și vreau să mă apropii de încheiere și să sar

[35:57]cumva la această concluzie. Versetul 5 vorbește de o domnire. Suntem și zice vor domni în viață prin acel unul singur care este Iisus Hristos. Noi suntem domni, adică de de neam din Dumnezeu. Ne mai permitem orice. Și aici vorbește buna rânduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre. Și versetul 6 7. Astfel, dar după cum ați primit pe Hristos Iisus, Domnul, El e Domnul, așa să și

[36:32]umblați în El. Ne mai aducem aminte cum l am primit. Ne aducem aminte cum l am primit. Cum era când l am primit? Ce plin de bucurie. Ce voiam? Ce voiam? Totul. Voiam studii biblice, voiam să le spunem la oameni, voiam multe și de toate. Acum nu este normal să ne îndepărtăm, ci este normal ca dragostea și credința noastră să meargă mereu crescând. Și Pavel zice: „Vreau ca viața mea, lanțurile mele să fie o îmbărbătare pentru voi. Desigur, voi încheia cu o ilustrație. spune că un tânăr venea la biserică, avea deja destul de mult timp. Venea de luni bune la adunare. La un moment dat, un frate l a văzut și i a zis: „Măi, ce e cu tine? Văd că vii la adunare, mă bucur de lucrul acesta, dar l ai primit pe Domnul Iisus în viață?" Și a zis: „Nu, nu l am primit și nici nu vreau să l primesc." Dar de ce? Că văd că vrei să vii la adunare. Și a zis: „Nu vreau să l

[37:35]primesc pe Iisus, pentru că dacă l primesc, sunt obligat să mă duc să le spund la alții." Hm. Mirare mare. Fratele, un bătrân înțelept, i a zis așa: „Uite, hai să facem amândoi să ne prindem, cum ziceau bătrânii noștri, la ceva. Eu îți promit că dacă tu îl primești pe Domnul Iisus Hristos ca Domn și Mântuitor, nu vei fi obligat să spui nimic la nimeni. Adevărat? Da, eu îți promit lucrul ăsta. Nu vei fi obligat să spui nimic la nimeni. Păi, atunci mă pocăiesc cu toată inima. L a pus pe gen plin de bucurie și dorea de a avea această barieră în sufletul lui. L a primit pe Domnul, s a ridicat de la rugăciune și a ieșit afară. Când s a ias afară pe ușa bisericii trecea un grup de tineri de vârsta lui. Erau colegi de al lui și bă cutare știți ce am făcut, mă? M am pocăit. Și dintr o dată a rămas blocat. S a uitat la fratele și fratele îi

[38:25]spune: „Ți am spus eu că n o să fie obligat. Nu obligație. Este din dragoste, nu de frică, ci din îndemnul cugetului. Fraților, poate că acest cuvânt v a ajutat. M am rugat zilele acestea, știind, fiind invitat aici și am zis: „Doamne, ce să spun? Vreau să vorbesc din partea ta." De aceea ce scris aici este bine. Nu vă uitați la mine, domnilor. Am vrea să vedem și aș vrea să auziți ceea ce am spus. zice: "Dacă este ceva din partea Domnului, un singur lucru dacă luați, cred că n am venit degeaba." Domnul să vă binecuvânteze, să vă întărească, să vă păstreze neclintiți până la sfârșit și la sfârșit fiecare dintre noi să auzim acea vorbă bună și blândă și caldă. Bine, rob bun și credincios. Bravo, ai fost credincios în puține lucruri. Te voi pune peste multe. intră în bucuria stăpânului tău. Și în felul acesta Dumnezeu își cunoaște, își culege slava, își culege lauda, iar noi

[39:23]suntem împliniți, suntem fericiți în lucrarea noastră. Aceasta este ceea ce ne împlinește. Domnul să vă binecuvase.