Te simți obosit, apăsat sau fără bucurie, chiar dacă ai tot ce îți trebuie?
Preotul Marin Prisacariu vorbește deschis despre una dintre cele mai mari nevoi ale sufletului: odihna și pacea pe care doar Hristos le poate oferi. Pornind din Matei 11:28 și din experiențele personale, predica arată cum oboseala sufletească ne afectează relațiile, credința și chiar bucuria de a trăi.
Vei descoperi de ce invitația lui Isus – „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” – este valabilă pentru oricine, indiferent de trecut sau de povara purtată. Un mesaj practic despre cum să lași grijile la picioarele Domnului și să găsești liniștea și bucuria adevărată, chiar și în mijlocul problemelor.
Mesaj înregistrat la data de 11 mai 2025 în Biserica Antiohia.
———————————————————-
Vino să ne închinăm Creatorului împreună!
▪️ Duminică dimineața: 10:00-12:00
▪️ Duminică seara: 18:00-19:30
▪️ Joi seara: 18:00-19:30
————————————————————-
Biserica Creștină ANTIOHIA
▪️ Web: http://antiohia.ro
▪️ Locație: Episcopul Radu 53-33, București
▪️ Hartă: https://maps.app.goo.gl/gozNM2esvCkG8uTr9
Pasaje biblice menționate în această predică: Matei 11:28, Luca 7:36-50, Matei 6:28, Isaia 55:1
Transcriere
[0:00]Veniți la mine toți cei trudiți și împovărați și eu vă voi da odihnă. Amin. Până aici cuvântul lui Dumnezeu. În dimineața aceasta Dumnezeu mi a pus pe inimă, m a călăuzit, m a îndrumat să vorbesc despre odihna sufletului. Poate cineva spune: "Frate drag, dar nu e un subiect atât de important. Dar câte subiecte nu sunt în Sfânta Scriptură și tocmai pe acesta l ai
[0:50]ales? Eu vreau să vă spun așa. Dacă Domnul nostru Iisus Hristos l a găsit important, și eu îl găsesc important și apoi știți cum îl văd eu pe Dumnezeu? Îl văd pe Dumnezeu ca pe un tată care se uită la copiii lui. Și noi care suntem copiii lui, suntem și noi în valea aceasta a plângerii și de multe ori ne tulburăm, de multe ori ne îngrijorăm, de multe ori avem poveri și în mijlocul acestor tulburări avem nevoie de odihnă, de odihna sufletului. Avem nevoie că ne tragem
[1:49]sufletul. Avem nevoie. Și dacă vă uitați la copiii dumneavoastră, vorbesc la cei care aveți copii, vă place să vedeți mereu copiii cu capul în jos, supărați, apăsați, isoviți. Ia spuneți, vă place? Imediat când vezi un altfel de semn, tu ca părinte responsabil știi ce faci? Te duci la el și spui: "Ce ai, puiule?" Sau cum îi spui sau cum îi te adresezi? Ce ai? Ce te frământă? Și imediat cauți să i vorbești în așa fel, îi dai pace, să i dai odihnă în suflet.
[2:30]Așa este. Eu așa fac cu copiii mei. Dar eu nădăjduiesc, nădăjduiesc că și dumneavoastră faceți la fel. Și vreau să vă spun că Dumnezeu la fel face cu noi. Se uită la noi și la fel că ne vede apăsați, împovărați. El prin Duhul Sfânt al al lui Dumnezeu vine și vrea să ne dea odihnă. De aceea, în dimineața aceasta, Dumnezeu mi a pus pe inimă să vorbesc despre odihna sufletului. Nu știu dacă ați observat, eu spun și din experiență, atunci când ești obosit, apăsat, tulburat, îngrijorat, ați observat
[3:29]că nu te bucuri de viață. Nu te bucuri. Poți să ai orice. Orice și material și casă și mașină și mâncare. Nu te bucuri. Nu intră nimic în tine. Nu te bucuri. Suntem nervoși. Câteodată soția când nu dorm bine îmi zice: Nu i așa că nu ai dormit bine?
[4:05]Suntem sensibili când suntem obosiți. Vorbesc de oboseala spirituală. Ne supărăm aproape de orice. Așa suntem noi. Când suntem obosiți spirituali, suntem [Muzică] vulnerabili. Să vă păziți de mine când sunt obosit. Pentru că suntem
[4:36]vulnerabili, suntem foarte sensibili, ne supărăm de orice. Când suntem obosiți spiritual, noi ca și credincioși, ați observat că nu mai avem nici chef să ne rugăm. Nu știu dacă ați observat, ați făcut așa o comparație în viața dumneavoastră. Eu zic de mine. M am întors la Dumnezeu nu de două trei ori pe zi să mă rog. De fiecare dată când îmi aducea aminte și eram într o situație, mă rugam. Când am început să mai obosesc o dată, de două ori, de trei ori ajunge. M am rugat de trei ori ajunge ca Daniel. Dar cuvântul lui Dumnezeu, știi ce spune? Cel care nu e obosit? Știi ce spune cuvântul lui Dumnezeu legat de lucrul acesta? Și dacă nu ești obosit spiritual, știți ce spune? Rugați vă neîncetat, continuu, dar dacă ești obosit, mai poți să te
[5:42]rogi? Ai nevoie de odihnă. Când ești obosit, spiritual, ai Biblia acasă cu explicații, ai tot ce vrei, ai mai multe Biblii, dar treci pe lângă ea, o vezi, o lași acolo, n o citești. Ești obosit. Ești atât de obosit încât nu mai poți citi Biblia, dar telefonul, Facebook ul, Instagram ul,
[6:25]toate știrile așa le dai până la miezul nopții și trecut de miezul nopții, așa le dai. Dar când e vorba de Biblie, cuvântul lui Dumnezeu, suntem obosiți. Într adevăr, e o oboseală spirituală. Poate am ajuns la o saturație, poate ne am săturat de Domnul, poate s a schimbat Domnul. Nu mai e același ieri, azi și în veci, cum spune Sfânta Scriptură. și am obosit. Poate nu ne mai răspunde. Dar știi, știți că atunci când suntem obosiți nici nu mai auzim bine, că nu mai putem să ne mai concentrăm. Și așa cum vorbește Dumnezeu ca un susur blând, așa, să știți că nu mai avem urechi să auzim. Nu mai nici nici ochi să vedem.
[7:21]Nu mai zic când suntem obosiți, nu mai venim nici la adunare. Nu mai suntem obosiți, dar la munte găsim putere să urcăm și Caraimanul din putere sau la mare să ne luptăm cu valurile, găsim putere. Dar la adunare aici, ia uite ce frumos s au tapițat băncile. Frumos aer condiționat. Dacă e prea cald, să știți că umblă fratele Sorin acolo și reglează la temperatura pe care o doriți. S a pus apă la intrare. Totul să fie comod. Auzim, dar dacă suntem obosiți, putem să tapițăm, să vă facem confort că degeaba.
[8:06]De aceea cuvântul lui Dumnezeu spune că noi avem nevoie de odihnă spirituală și odihna aceasta în numai Domnul nostru Iisus Hristos. Și dacă mă uit la adunare, mi se pare că subiectul acesta se potrivește ca o mănușă. Dacă v ați face o fotografie și aș ruga fraților s o proiecteze în spatele meu, să vedeți cât de obosiți arătați. Parcă toate simptomele care le am spus aici le văd pe fața dumneavoastră, dar poate le vedeți și pe fața mea. Dar slăvit să fie Domnul că El a venit să ne aducă ce? odihnă. Pe lângă mântuire, scopul lui principal pentru care a Domnul nostru Iisus Hristos pe pământul acesta a fost să ne aducă mântuire, să avem parte de Tatăl, să intrăm în cer prin Domnul nostru Iisus
[9:14]Hristos, dar a venit să ne aducă și pace. Pacea aceea care ne dă liniștea aceea sufletească, care ne dă bucuria aceea de viață, să ne bucurăm de orice lucru, de lumina soarelui. Veneam acuma pe ă pe drum și i spuneam băiatului meuite ce frumos au înverzit copacii, parcă nu mă satur să mă uit, să mă bucur ce frumos au înverzit copacii și am zis: „M ar duce la munte acuma să mă uit, să nu mă satur de verdeața aceasta frumoasă
[9:56]care Dumnezeu a dat o." Și am auzit și eu lucrul acesta. Iați că verdele, dacă te uiți la ceva verde, îți liniștește sufletul. Am auzit și eu că nu sunt psiholog, nu am cercetat prea mult, dar am auzit că dacă te uiți prea mult la mult la culoarea verde, îți dă îți dă o stare de liniște sufletească și probabil că de aceea când mergem la munte și vedem verde, verde, verde, verde, venim acasă mai ușurat, venim acasă mai odihniți, cu toate că am urcat muntele și cu toate că am făcut un efort, din punct de vedere sufletește venim acasă. mai odihniți și stau și mă gândesc ce
[10:42]minunat e Dumnezeul nostru, ce înțelept el. Știe cum ne a făcut și știe ce să ne pună în fața ochilor să ne liniștească. Dumnezeu a făcut toate lucrurile acestea. Deci, pentru cine? pentru noi, pentru noi, fraților, ca să avem liniște sufletească, ca să avem odihnă sufletească. Și cuvântul lui Dumnezeu aici spune că la început spune: "Veniți la
[11:18]mine. Veniți la mine toți cei trudiți și împovărați. E o invitație. Veniți la mine. Și atenție, noi atunci când facem invitații, ați observat cum le facem? Spuneam cuiva, fac o paranteză, măi, nu mai sunt nunțile de pe vremea
[11:53]mea. Eu când am făcut nunta aici în adunare, când am făcut invitațiile, invitațiile știți cum le am făcut? Am ieșit în față și am zis și corul toată adunarea. Sunteți invitați, musafiri care ați venit sunteți invitați la nuntă. Cu toate că de ce să n o recunosc puțin? Îmi bătea puțin inima. Am zis dar dacă rămân toți unde stau? Dar i am invitat pe toți și au stat unii și în picioare. Îmi aduc aminte, au stat în picioare. Le punea așa pe la colțul mesei, cum au stat și în picioare, cum au stat. Dar a fost o bucurie, vă spun, a fost o bucurie. mare. Acum când e vorba de invitație și nuntă, știți cum e, mă uita, ta sora nu, ăla da, ăla are bani,
[12:46]ăla n are ban ce poate să mă ajute? Ăla nu prea s a comportat bine cu mine. Selectiv. Așa suntem noi. Așa am ajuns selectiv. Ei, când venim la Dumnezeu, Doamne, ce bun e Dumnezeu, ce mare e harul lui. Știți ce spune el? Veniți la mine ce selectiv. Dacă vă uitați în Vechiul Testament, era doar pentru evrei, atât de ceilalți. Nu conta. Dar acum în Noul Testament, prin cruce, prin Domnul nostru Iisus Hristos, s a revărsat și la noi harul. Și ia uitați ce spune cuvântul prin Domnul nostru Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, mesagerul lui Dumnezeu din ceruri, care a venit aici pe pământ, ce zice? Veniți la mine toți, atenție, toți și chinezi
[13:45]și americani și ruși și români, toți de pe fața pământului să venim la el toți. Să venim la el să ne dea ce să ne dea? Să ne dea mântuire și nu numai atât, fraților, să avem părtășie cu El. Avem părtășie cu el. Nu știu dacă ați observat așa în viață din când în când când ai o problemă, nu simțiți nevoia să mergeți la un prieten, la cineva cunoscut, să vă descărcați, să spuneți, să vedeți, poate îți dă un sfat, îți dă ceva. Simți nevoia aceasta, simți lucrul acesta. E adevărat? Ei, eu vreau ca nevoia aceasta să o canalizați, știți, către cine? Către Hristos. Să aveți părtășie cu el, să vorbiți cu El pentru că El este cel care
[14:53]ne dă odihna. Și mai încolo voi intra în subiect să vedeți că nu sunt vorbe goale. El este cel. Hristos este cel care ne liniștește atunci când suntem tulburați, atunci când suntem îngrijorați, când suntem apăsați, când vin atâtea și atâtea probleme. Uitați vă legat de probleme. Ce există acum în societatea noastră. Chiar stăteam și mă uitam că mai mă uit și eu pe știri pe colo, pe colo. Fraților, e o stare de nervozitate, de tulburare. Ce o să vină? Cum o să fie? Crește roborul, crește cursul, cum
[15:38]o să fie cu economia, cu aia, cu aia? O să ne crească facturile cutare dacă te uiți la știri, tot ceea ce ni se livrează, toate știrile sunt cu conotație negativă care te încarcă. Parcă nu mai vezi nimic pozitiv în ceea ce ni se spune cu privire la viitor. Păi și ce să facem? Vă pun o întrebare. Ce să facem? Să mergem la doctor să îi cerem să ne dea pasile, să ne calmăm? Ce să facem? Eu vreau să vă spun ce să vă facem din Sfânta Scriptură. De ce spune Hristos? Știți ce spune Hristos? În fața tuturor acestor lucruri care ne așteaptă și poate ne îngrijorează, poate ne înspăimântă pe un pe mine. Nu. Slăvit să fie Domnul. Dar știți ce spune Hristos? Nu eu, că eu nu am valoare. Eu sunt mesagerul lui Hristos. Spun ce spune el. Hristos spune: „Vino la mine. Ești trudit, ești împovărat, te îngrijorează viitorul, te îngrijorează ziua de mâine, te îngrijorează ceva că
[16:47]nu poți plăti factura, că o să dea afară la servici, mai ales dacă lucrezi în sistem și așa mai departe sau altceva. Știți ce spune Hristos? Vino la mine, vino la mine. Așa spune. Acuma dacă vă uitați în Sfânta Scriptură, nu am timp în dimineața aceasta să aprofundez. A fost cineva la Domnul nostru Iisus Hristos să i ceară un lucru oricât ar fi de greu, chiar să și învieze mort și a plecat cu mâinile goale de la Domnul. A fost cineva? Eu nu l am găsit.
[17:27]Poate o fi, nu știu, poate a cerut un lucru care nu era după voia lui Dumnezeu. Poate nu l a primit. Era nenorocirea lui și atunci Dumnezeu nu le a dat. Dar din ce am citit eu în Sfânta Scriptură, toți care au venit la Domnul și i au cerut au fost binecuvântați. Chiar și cei care nu meritau. Erau unii care nu meritau, nici nu mulțumeau. Aduceți vă aminte de leproșii aceia. După ce au fost vindecați, nici măcar nu s au întors la Domnul să îi mulțumească. nu s au întors. Iar cuvântul lui Dumnezeu vine, frați și surori, și spune să venim la el. Să venim la el. Și apoi ce mi place
[18:19]și am stat și m am gândit la lucrul acesta ce mi place. Vedeți că noi de multe ori gândim firește când ne uităm chiar și la cuvântul lui Dumnezeu și dacă aș merge la cineva și i aș pune întrebarea aceasta, frate, dacă ai cere un lucru de la Domnul și Dumnezeu ți ar pune să ceri orice și ți va da, ce i ai cere?
[18:48]Mulțumes dacă îi întreb pe tineri aș spune imediat o mașină. Cum e băiatul meu când vede Mustangul așa i se fac ochii. O mașină vreau. Un cuplu de tineri căsătoriți, proaspeți. Zice: Văd un apartament să am și eu căsuța mea. Să am și eu căsuța mea. Unul care nu e căsătorit. Doamne, dă mi și mie un ajutor potrivit. Ce exemple pot continua? Eu nu zic că nu sunt bune, mai puțin Musangul nu i bun. Dar vreau să vă spun, Domnul nostru Iisus Hristos vine aici și nu ne cheamă să ne dea aur.
[19:37]Veniți la mic, vă dau aur, vă dau argint, vă dau case, vă dau pământuri, vă îmbogățesc, vă fac. Cu toate că în cer noi suntem bogați, să știți. Noi suntem bogați, dar vine și spune: "Vă dau odihnă în sufletele voastre, că haideți să fim serioși. Eu am mai zis și o mai zic, chiar dacă există riscul să mă mustrați și să mă trageți puțin de mânecă, fraților, vremuri ca acestea, binecuvântate ca acestea, n au mai fost. Ia uite, sora mea a luat o înainte. N a fost niciodată. N a fost niciodată. Niciodată. Mai ales când aud frații de la țară care vorbeau când mergeau la adunare, spunea: "Plecam cu vreo două ore înainte că mergeam pe jos până la Bolentinul, că nu era adunare și mergeam până la Bulentinul pe jos, dus
[20:38]și întors. Două ore dus, două ore întors. Acuma, în vremurile noastre, știți cu ce? Dacă nu avem mașină, nu mă vin eu cu tramvaiul. Toate că nu mai e ca pe timpul lui Ceaușescu aglomerația aia să stai și pe scară. Dar nu, nu, dar nu mai venim. Știți de ce? Suntem obosiți. Suntem obosiți. Suntem obosiți. Iar Domnul vede lucrul acesta că suntem obosiți. Am obosit pe care poate unii avem 20, 30, 50 de ani și poate unii așteptăm. Vino, Doamne Iisuse, de când ne rugăm să vii, să vii și nu mai vii. Și am
[21:30]obosit să nu fim și noi ca fecioarele acelea neînțelepte, pentru că Domnul este mai aproape ca niciodată. este chiar la uși, dar din punct de vedere material noi suntem binecuvântați. Și totuși dacă ne uităm ca cei dinaintea noastră, nu de demult, noi nu știm să ne bucurăm. Eu îmi aduc aminte, am trăit în sărăcie. Fac o mică paranteză, n o aveam în program, dar o zic că o cred că e de la Domnul, de la Duhul Sfânt. Era tata, nu avea mâncare. Avea o bucățică de brânză, de pâine și ceapă și nu avea nici cuțitul.
[22:16]lua ceapa, făcea așa, o rupea, împărțea brânza așa cu pâinea: "Luați, mâncați." Și era o bucurie, să știți. Mâncam cu bucurie. Ne bucuram toți că aveam ce să mâncăm. Acuma dacă îi dau băiatului meu, nu cred că face, dar poate î ducea numai cu gândul să sun la protecția copilului, că l țin numai cu ceapă și cu brânză. Dar vreau să vă zic ce binecuvântați suntem și nu știm să ne bucurăm de
[22:52]binecuvântarea aceasta care a venit peste noi. Ieri am dus cuiva niște hăinuțe din astea așa second hand, dar bune, frumoase. Eu n am avut parte în copilăria mea de așa ceva. Când am dus, le a luat așa. Cu toate că stătea bine cu bănuții și i am zis în gândul meu, mai era un frate cu mine, de ce vremuri am ajuns. Păi noi n aveam. Dacă aveam așa ceva, eram cei mai tari din sat eram. Și acuma nu. Cu toate acestea știm să ne bucurăm.
[23:30]Noi nu știm să ne bucurăm. Știți de ce? Nu avem odihnă. Nu avem pacea lui Hristos în inimile noastre. Și vă spun din partea lui Dumnezeu, dacă nu aveți pacea lui Hristos, puteți să aveți conturile pline. Puteți să vă plimbați cu cele mai luxoase mașini, puteți să aveți cele mai frumoase case, că tot amărâți sunteți, tot triști, tot împovărați, tot
[24:00]trudiți, tot fără vlagă, fără putere. nici cozonacul care l aveți în față, nici mâncarea aceea bună care aveți în față nu mai intră, că sunteți obosiți. Iar Hristos spune: „Veniți la mine, eu vă dau odihna. Vino la mine. Nu eu, Hristos. Și spune, El ne dă odihna. De aceea, îndemnul meu în dimineața aceasta este să venim la ăă Hristos. Acum vreau să vă spun un lucru și dumneavoastră știți la fel ca mine sau poate mai bine ca
[24:45]mine. Între vorbe și fapte știți că există o diferență între vorbe și fapte există o diferență. Și dacă vă uitați și în campania electorală, nu zic de niciun Nu vreau să politizez așa și nu vorbesc de campania asta, de toate campaniile. Să vedeți ce promisiuni ni se aruncă. Pa sunt niște promisiuni așa mari încât parcă ne taie și pofta de cer. parcă nu ne mai vine să dacă s ar împlini să mai mergem nici în cer așa promisiuni mărețe și frumoase ni se spun
[25:40]dar sunt vorbe. Și știți cât țin vorbele astea până se vede cu mandatul că după [Muzică] aia ridică din umer și s o scuza cum s o scuzat. S o scoate. Cum s o scoate? Ei, dar vreau să vă spun că la Hristos nu merg lucrurile așa. Hristos nu s a jucat niciodată cu vorbele. La Hristos cuvântul lui e da și amin. Domnul nostru Iisus Hristos era puternic. Cum era puternic?
[26:24]în fapte și în cuvinte. El când zicea un cuvânt, vântul acela se împlinea. Așa era Hristos. Cuvântul acela se împlinea și dacă el a promis că ne dă odihna sufletului, dacă venim la el, că știți că o vom primi și o primim. Eu vă spun din experiență, de multe ori am fost trudit, împovorat, obosit, fără putere, fără
[27:00]vlagă. Mă puneam în genunchi obotit, terminat. Folosesc așa un cuvânt, fără putere și mă ridicam din genunchi, din rugăciune, cu putere și plin de viață. Alt om, alt om vă spunță, cred că nu sunt singur de aici din adunare. Cred că îmi place să cred că sunt mulți așa. Vă rog să încercați tratamentul acestaciune. Ești rudit, împovărat când crezi că nu mai poți. Du te la Hristos. onorează invitația lui Hristos să vezi cum dă odihna. Vreau să vă dau un exemplu, cu foarte multe exemple, dar să vă dau un exemplu din Sfânta Scriptură legată de Hristos
[27:59]și de odihna aceasta a sufletului. Eu doar am să spicuiesc din pasaj n am să l mai citesc tot, dar spune în Luca, evanghelia după Luca, capitolul 7, de la versetul 36 la 50, spune că era o femeie păcătoasă care a venit și a intrat în casa unde era Iisus. era în casa unui fariseu și a adus un vas de albastru cu mirositor și stătea în înapoi lângă picioarele lui Iisus și plângea. Apoi a început să stropească picioarele cu lacrimile ei și să le șteargă cu părul capului ei. Le săruta mult și le ungea cu mir. Până aici cuvântul lui Dumnezeu. Știți dumneavoastră acasă, femeia aceasta nu avea pace, nu avea odihnă. Și
[28:59]știți de ce? Dacă citiți acasă, era o femeie stigmatizată, vorbită de rău și oriunde s ar fi dus, ea nu era primită, că oamenii erau atât de evlaviori, de sfinți, încât doreau să păstreze distanța față de ea și nimeni n o primea. Nimeni. Nimeni n o primea.
[29:29]Știți unde a călăuzit o Duhul lui Dumnezeu să se ducă că o primește? Hristos. Slăvit să fie numele lui. Știa că nimeni n o acceptă, nimeni n o înțelege, nimeni n o iubește și nimeni, nimeni, nimeni nu vrea s o reabiliteze din starea umilă, precară, josnică în care era. Nimeni, dar știa că Hristos poate. Și a venit la Hristos fără vorbe. Să știți că la Hristos dacă vă uitați să vedeți că ea n a spus nimic. Doar stătea și plângea acolo. Își vărsa amarul, să zic,
[30:16]înaintea lui Hristos. Doar atât. Ceilalți care erau în casă, fariseii, învățătorii, ceilalți, ce făceau? Ceilalți? S au bucurat că a venit la Hristos. Ce făceau? Știți continuare? Ce făceau? degetul păcătoasa aceasta, păcătoasa aceasta, dar nu numai că treia, dacă a văzut că era cu Hristos și Hristos n a îndepărtat o, n a mustrat o, n a dat o afară, ce a făcut? Ptat privirea și către Hristos și a început să aibă gânduri rele și despre Hristos și a zis: "Dacă ar fi un prooroc, ar ști că este o păcătoasă. Eu
[31:02]vă întreb, ea că era o păcătoasă? Ea, dar pe tocmai pentru aceasta a venit Hristos, pentru noi cei păcătoși, să avem parte de cer. A venit pentru păcătoasa aceea, a venit pentru mine, a venit pentru dumneavoastră, a venit pentru noi. Pentru asta a venit, să ne dea odihnă. Ce atât de frumos îmi place la
[31:29]sfârșit, după ce i liniștește pe ei, le spune spune cuvântul lui Dumnezeu ă la sfârșit în verset 48, 49 și 50. Aș vrea să citesc. spune așa: "Apoi a zis femeie: Iertate îți sunt păcatele." Ce ușurare. Vă spun înaintea Domnului când a zis iertate că sunt păcatele sunt șterse totul e alb în viața ta. Nu mai ai nimic. Așa e înaintea lui Dumnezeu. Cei ce ședeau la cei ce ședeau cu el la masă au început să zică între ei: Cine este acesta de iartă chiar și
[32:20]păcatele? Dar Iisus a zis femeiei: "Credința ta te a mântuit. Du te în pace, du te în odihnă. Amin. Eu o înțeleg pe femeia aceasta foarte mult cum s a dus acasă. Și știți de ce? Pentru că atunci când m am pocăit și am înțeles și eu că mi a iertat Hristos păcatele, a venit o bucurie și o pace peste mine. Eu când m am dus acasă i am spus fratele meu că eram cu fratele meu care el m a luat la la adunare, el s a pocăit înaintea mea, i am spus„Te rog frumos, vreau să merg singur
[33:11]acasă. Nu vreau ca nimeni să mi ia bucuria. Nu vreau ca nimeni să mi ia pacea. Vreau să fiu eu și Hristos. Am zis: „Nu mă urc în tramvai, nu merg cu nimic, merg pe jos. Chiar dacă era mult de mers pe jos până acasă. pe jos vreau să merg și cei care m au văzut știi ce o fi zis e că are ceva problemuță. Nu mă puteam opri din bucurie mă bucura și mă bucuram. Mă uitam pe Mă bucuram oamenii triști după revoluție triști apăsați, împovorați de probleme. Eu mă bucuram, mă bucuram, mă bucuram, mă
[33:51]bucuram. Asta e odihna care Dumnezeu ți o dă și o simți în suflet. E în suflet acolo. Vine aici în suflet, te liniștește, îți dă pace, îți luminează ochii, vezi altfel viitorul, se schimbă perspectivele, se schimbă totul în viață. Vine nădejdea, vine puterea pentru că e Duhul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu care face lucrarea aceasta înlăuntrul nostru și nu sunt vorbe cu ale. Uitați ce s a întâmplat cu femeia aceasta. Du te în pace, du te odihnită
[34:36]în odihnă. Nu mai sta neliniștită. Nu mai fii supărată, nu mai fii împovărată, nu mai fii trudită, pentru că Hristos te a izbăvit. Hristos te a binecuvântat și dacă vă uitați în celelalte Evanghelii, e extraordinar ce face Hristos. Slăvit să fie numele lui. Știți ce zice de femeia aceasta? Ceva extraordinar. Cei care ați citit că în toate Evangheliile vorbește de femeia aceasta, știți ce spune? de lucrarea care a făcut o ea cu vasul de albastru și așa că oriunde în lume, în toată lumea aceasta, unde se va vesi evanghelia, ce spune? Se va vorbi de păcătoasa
[35:24]aceasta, se va vorbi de femeia aceasta și ia uite că să știți că ea nu mi a dat nimic femeia aceasta să vorbesc despre ea în dimineața aceasta. Nu mi a dat nimic. Nu i cunosc neamul, nu i cunosc familia, nu cunosc, n a dat nimic. Și iată că îndemnat de Duhul lui Dumnezeu vorbesc în primul rând să se împlinească proorocia Domnului că a zis: „Peste tot în lumea aceasta se va vorbi de femeia aceasta. Asta a fost așa ca un bonus că a venit la el și a acceptat invitația Domnului să vină să i ridice povara. i a dat un bonus. Și vă imaginați dumneavoastră de 2000 de ani să se vorbească de femeia aceasta. De 2000 de ani să știți că unde se vestește Evanghelia se pomenește de femeia aceasta. Dar știți de ce? Vreau să vă spun, femeia aceasta dacă se ducea la preoți, cu tot respectul preoților care erau în vremea aceea, să știți că nu mai pomenea nimeni. Nimeni nu mai auzea de ea. Putea
[36:30]să se ducă la orice înțelept, la orice învățător, la oricine. Era uitată de mult. Era uitată de mult și nu era nici reabilitate, dar a venit unde trebuie. a venit la Hristos și Hristos și a făcut slujba că a venit să ne ia poverile. A venit să ne ia poverile. A venit să se hămeze ăă el la jugul nostru. De aceea spune să aruncăm asupra lui toate ce? Toate îngrijorările
[37:09]noastre căci el va purta de grijă. Și dacă vă uitați în spate, e bine să ne uităm și în spate ca să primim putere pe viitor. De câte ori nu ne am îngrijorat, poate că murim. Eu îmi aduc aminte de nu știu câte ori am fost bolnav și am zis: „Gata, mai am o zi două, o săptămână îmi treceau gânduri, gata, de data asta chiar nu mai scap. Și iată mă în fața dumneavoastră plin de vlagă, de
[37:46]putere și nu numai eu. Vă rog frumos să vă uitați și dumneavoastră să vedeți ce a făcut Domnul. Și de câte ori nu ne am îngrijorat, poate de facturi, poate de n am bani de ăia, n am aia, aia, cum necum. Dumnezeu ce a făcut? s a îngrijit de noi. Amin. El a venit să ne dea ce să ne dea odihnă. Vreau. Soția mea săptămâna aceasta s a dus la medic și ea e credincioasă. E
[38:26]credincioasă, dar te sperie repte ceva în corp, ceva imediat ăă se sperie și ea are nevoie de un semn, ceva de la Dumnezeu, să i vorbească cumva, să vadă o lumină, să un semn, ceva. Și spuneam cu altă ocazie și am avut o părtășie cu ea săptămâna aceasta înainte de a merge la medic era un pic tulburat așa, nu avea pace, nu avea odihnă. În trecut, ceva timp în urmă când a avut operația, tot așa era tulburată când medicul că va trebui operată a s a tulburat și fel și fel de scenarii și Dumnezeu i a trimis o păsărică. Par v am spus o păsărică frumoasă, colorată, frumoasă, multe colorate stătea pe trandafiri în fața livingului afară se uita exact la ea. Și Dumnezeu, că așa face Dumnezeu prin Duhul Sfânt, când s a uitat la păsărică, a văzut versetul din Matei 6: 28 când spune: „Uitați vă la păsările cerului. Și instant, așa ca și
[39:31]cum ai apăsat pe un buton, i a luat povara. I a luat oboseala și era bucuroasă, bucuroasă, dar a trecut timpul și a uitat de păsărică, că așa suntem noi. A uitat de păsăric s a venit vremea când trebuia să se opereze și iar a început a mâine voi pleca cum va fi cu anestezia, cu doctorul, cu operația, cu inima, că îi bătea inima și așa mai departe, cu tensiunea, cu aia, cu aia, cu aia. Iar îngrijorat încercam eu cu Biblia. Hai să ne rugăm. Măi, nimic, nimic. Ce face Dumnezeu? Îi trimite înapoi păsărica. Îi trimite înapoi pe Iar se uită, iar dispare povara. Dispare povara. Iar săptămâna aceasta ă vorbeam cu ea și tot așa era îngrijorată și măi, dar câte păsărele vrei să ți trimită Domnul? Mai încrede te în Domnul. Mergi prin credință. Îți arat oată. Acuma vrei să ți trimită stoluri. Acuma mergem prin credință. Mergem prin credință înaintea lui Dumnezeu și Dumnezeu este cel care ne dă
[40:36]izbândă. Iar după ce a fost la doctor, a venit înapoi. Cum a fost? Vai, dar ce bine a fost. Păi ce ți am zis eu înainte de a te duce la doctor? Nu ți am zis că Dumnezeu merge înaintea noastră? Nu ți am zis că Dumnezeu ne poartă de grijă? El este cel care ne ridică poverile. El este cel care ne dă ă odihnă în sufletele noastre. Acum aș vrea să mă apropii din de încheiere și să citesc un verset din
[41:06]Isaia care îmi place foarte mult. Isaia 55 cu versetul 1, care parcă prin Duhul lui Dumnezeu ăă proorocul Isaia îl vede pe Hristos și vorbește despre Hristos. Voi toți cei însetați, veniți la ape chiar și cel ce n are bani, veniți și cumpărați bucate. Veniți și cumpărați vin și lapte fără bani și fără plată. Amin. Slăvit să fie
[41:45]Domnul. Vedeți în Sfânta Scriptură, Domnul n a cerut niciodată bani la nimeni. La nimeni n a cerut nimic. Doar un lucru a cerut. Știți ce a cerut? Credință. Să venim la el. Să venim la el cu credință. Eu nu știu poverile dumneavoastră. Eu nu știu truda dumneavoastră. Eu nu știu ce vă apasă, dar știu un lucru din partea lui Dumnezeu, din Sfânta Scriptură, că el
[42:26]poate el poate să vă rezolve orice problemă. El poate să vă aducă odihnă în sufletele voastre apăsate. El poate să vă ridice din starea aceea căzută. E poate să vă dea bucuria sufletului de nicăieri. Să te trezești că te bucuri și dacă ești într o încercare să zică cei din jur: Măi, de ce te bucuri că tu nu ai numai probleme și tu te bucuri? Dar te bucuri că Domnul ți a luat povara și în duhul tău ai odihnă. Aduceți vă aminte de Pavel și Sila când erau în butuci, când erau înlănuiți, când erau în
[43:25]închisoare. Ce făceau ei acolo? Erau împovărați. Se rugau, Doamne, ai milă de ai milă de noi că suntem slujitori credincioși și uite suntem în închisoare. Își plângeau de milă și cântau cântări din acestea care să își plângă de milă și așa mai departe. Ce făceau ei? Cântau. Cântau că și noi cântăm. Dar ce cântăm? Cântări de laudă. Ă, păi când că
[43:54]când cânți cântare de laudă, știți când? Atunci când ești ușor la suflet, atunci când ești biruitor, atunci când nu ești apăsat, atunci când te bucuri de viață, atunci când Duhul lui Dumnezeu lucrează în tine, atunci te bucuri și cânți cântări de laudă. Când nu cauți cântări din acestea care ai milă, Doamne, de mine. Și asta e o cântare. Dar Domnul să ne ajute. Domnul să ne umple de Duhul lui cel sfânt, să ne ajute ca în orice încercare să venim la el, pentru că El este cel care ne dă odihna. Amin.