După un an greu, suntem tentați să vedem mai degrabă neajunsurile decât lucrurile bune: scumpiri, taxe mai mari, haos politic, război la graniță și o oboseală care nu e doar fizică, ci și mentală și sufletească.
De aceea, în această predică, împreună cu Daniel Bădărău, intrăm într-un dialog cu propriul suflet: „Binecuvântează, suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui!”
Oricât de sumbru ar părea viitorul, un lucru știm sigur: „bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, iar îndurările Lui nu sunt la capăt”.
Mesaj înregistrat la data de 28 decembrie 2025 în Biserica Antiohia.
Pasaje biblice menționate în această predică: Psalmul 103, Plângerile lui Ieremia 3:22-25, Matei 28:20
Transcriere
[0:00]E un timp în care e prin educație sau prin obișnuință, ne gândim la ce a fost. Facem un bilanț. Unii dintre noi facem bilanțul acesta cu mulțumire, alții poate cu mai puțină. Unii ne gândim oare ce am fi putut face diferit? Unii ne simțim obosiți. Poate pentru mulți dintre noi 2025 nu a fost un an ușor și cred că doar dacă ne gândim la
[0:29]ce ni s a întâmplat în mod concret. A fost un an greu marcat de creșteri de prețuri, de creșteri de taxe, amenințarea, amenințări, tot felul de amenințări economice, politice. A fost o adevărată hărmălaie în mediul politic. Am avut parte și de două alegeri, alegeri prezidențiale și la primărie. Dacă e să ne uităm în curtea vecinilor, stăm cu îngrijorare privind războiul de acolo. A fost un an greu pentru mulți dintre noi, dar acest an ne a lăsat spre sfârșit și obosiți. Mulți dintre noi ne am declarat și ne simțim obosiți. este oboseală nu doar a trupului, ci și a minții și a sufletului. Tocmai într un astfel de moment care ne a prins în trei ani, în care poate oboseala este una puternică, avem nevoie mai mult decât oricând de cuvântul lui Dumnezeu. Un cuvânt care nu vine să ne mustre, nici nu vine să ne împingă spre cine
[1:35]știe ce concluzii, ci pur și simplu să ne așeze acolo unde trebuie să fim. să ne ajute să ne amintim corect despre anul 2025, nu doar cu greutățile și cu relele, dar și cu binecuvântările de care am avut parte pe tot parcursul anului și să privim spre 2026 cu încredere, cu nădejde și cu o inimă credincioasă și liniștită. Aș vrea să începem cu câteva versete bine cunoscute din Psalmul 103.
[2:13]Binecuvântează l, suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui. El îți iartă toate fărădelegile tale. El îți vindecă toate bolile tale. El îți izbăvește viața din groapă. El te încununează cu bunătate și îndurare. El îți satură de bunătăți bătrânețea și te face să întinerești iarăși ca vulturul. Amin. Eu găsesc aceste cuvinte ca fiind foarte frumoase. Este unul din psalmii care mă încântă de fiecare dată când îl citesc și pentru faptul că sunt cuvinte pline de optimism. Psalmistul David aici e adevărat, își vorbește sie, dar îsieși, dar cred că sunteți de acord că ne vorbește și nouă. Ăă, e unul din locurile, dacă î permiteți, o mărturisire personală, e unul din locurile ăă multele locuri din Biblie în care citind simt cu adevărat că Biblia, cuvântul Domnului are într adevăr un caracter universal și peren ni se adresează tuturor și același cuvânt aceleași
[3:27]însemnătăți. A avut și pentru David acum câteva mii de ani, dar are și pentru noi acum. Aceste cuvinte au fost deosebite pentru regele David și sunt deosebite, sunt la fel de importante și pentru noi astăzi. Sunt o invitație pentru noi să reflectăm și să ne amintim ceea ce este important. Binecuvântează l, suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui. De ce trebuie să spunem și să repetăm aceste lucruri? Pentru că oamenii au tendința să uite, să uite ușor. Sufletul nostru uită ușor, în special lucrurile bune. Însă ne aducem aminte mult mai ușor despre lucrurile rele sau despre greutățile pe care le am întâmpinat. Ne punem vreodată, ne am pus vreodată întrebarea oare de ce se întâmplă acest lucru? Nu e neapărat o lipsă de credință, dar așa funcționează mintea omului. Avem tendința să scoatem mai întâi lucrurile care ne au apăsat, greutățile, dificultățile prin care
[4:37]asta și pentru că ele au tendința să lase o impresie, o amprentă emoțională mult mai puternică și atunci ne e mai ușor să vorbim despre ceva ce ne a afectat mai mult. Haideți să facem un mic exercițiu de imaginație, să ne gândim că în această perioadă ne strângem cu prietenii sau cu frații sau cu cei din familia extinsă pe care îi vedem destul de rar, cum zicem noi românul, îi vedem din an în Paște și stăm de vorbă și ne întreabă: Eh, cum a fost anul tău?
[5:10]Pentru unii, pentru care anul 2025 nu a fost așa ușor? Răspunsul obișnuit e săteze. A fost un an greu. Și dacă ceilalți insistă, da, cum adică? Începi să spui, bă, uite că am avut și aia și am avut și necazul ăla și cu serviciul și alergătură și șeful a pus presiune și începi și spui toate necazurile, toate greutățile, toate lucrurile care te au apăsat de a lungul anului și de multe ori ne oprim aici, mai oftăm o dată și eventual din politețe. Dar anul tău cum a fost? Însă poate că și David la acel moment când a scris acel psalm era apăsat de grijile și de necazurile prin care trecea și de ce n ar fi fost. Citim în foarte multe locuri în psalmii pe care el i a scris. Dușmanii îl înconjurau. Era apăsat de anii de pribegie din cauza împăratului Saul care căuta să l omoare. E, dar ce a făcut David? Spre deosebit de ceea ce noi, oamenii, avem tendința să facem, să ne oprim acolo, el a mers
[6:14]un pic mai departe. E adevărat, își trece în revistă și greutățile, dar nu lasă doar acest lucru să l definească. Nu spune a fost greu și se oprească acolo. Se oprește acolo. El își disciplinează memoria lui să nu uite. Nu uita niciuna din binefacerile lui, adică a lui Dumnezeu. Și le enumeră iertarea, vindecarea, izbăvirea, bunătatea și îndurarea, suportul, mai ales cel primit când sunt când avem nevoie sau într o vârstă înaintată. Nu sunt lucruri spectaculoase, dar pentru noi oamenii sunt lucruri esențiale. Avem mare nevoie de ele. Nu știu, poate dacă privim în urmă în anul 2025 ne aducem aminte de momente în care am fost păziți fără să știm sau am fost jos și ne am trezit ridicați fără să ne explicăm cum. Sau poate cineva a avut un cuvânt bun pentru noi, un semen, un frate, un prieten, a reușit să ne ridice moralul.
[7:21]Poate că ne au fost deschise uși exact atunci când aveam nevoie. Sau poate ne am rugat pentru îndurare, ne am rugat pentru sănătate și am primit o. Toate aceste lucruri ne arată că în ciuda greutăților și dificultăților pe care le am traversat, un singur lucru este foarte clar. Dumnezeu a fost întotdeauna alături de noi. Când ne aducem aminte de bunătățile și binefacerile lui Dumnezeu, mintea noastră începe să se așeze, iar inima nu mai este atât de copleșită de lucruri grele, de lucruri apăsătoare, că până la urma urmei de asta avem nevoie. Când vorbim despre un an greu, ne gândim și la încercările prin care am trecut. Dar, frați și surori, ce sunt aceste încercări? Sunt ele doar o pierdere de timp, o pierdere de bani, de energie, ne fac să alergăm de colo colo? Pun doar greutate pe sufletul nostru? Sau putem spune despre încercările prin care trecem, că sunt și o formă de întărire și formare a noastră.
[8:40]David nu spune că viața e lipsită de greutăți. Nici noi nu putem spune asta când ne gândim că la ce s a întâmplat de a lungul unui an. Ce ne învață cuvântul lui Dumnezeu, ce ne învață Scriptura este să schimbăm un pic perspectiva, să privim doar la lucrurile neplăcute care s au întâmplat sau la lucrurile grele, ci să privim și la binefaceri și la lucrurile care au fost bune în viața noastră. Unele ne au
[9:11]smerit, altele ne au făcut să ne schimbăm într un mod pozitiv. Poate am căpătat curaj să cerem ajutor atunci când aveam nevoie să de ajutor. Poate ne au făcut să realizăm că am greșit cuiva și să în sufletul nostru să l iertăm sau să cerem iertare atunci când noi am greșit. Unii dintre dumneavoastră poate au simțit dureri, dureri fizice, firești, după o boală, dar noi nu spunem că durerea i bună, însă putem să considerăm și faptul că Dumnezeu lucrează și prin aceste dureri
[9:51]când îi cerem ajutorul lui Dumnezeu și o facem cu bucurie și cu încredere și cu mulțumiri pentru că noi știm că El lucrează chiar și atunci când încă nu vedem rezultate. Când facem acest lucru avem acel dialog la sfârșitul zilei în care îi mulțumim lui Dumnezeu pentru ce s a întâmplat bun în ziua respectivă. Poate ar fi un lucru bun să i cerem și înțelepciune, să ne ajute să descoperim în ceea ce ni s a întâmplat de a lungul zilei, în acele lecții pe care le am primit, să descoperim înțelesul pe care l a vrut Dumnezeu. Mulțumirea aceasta, acest dialog ne ajută. este, dacă vreți, un act spiritual. Și dacă e să ne referim la întregul an, poate ne ajută să spunem: „Doamne, ajută mă să număr binecuvântările Tale și să înțeleg ce ai
[10:52]lucrat în mine prin încercările prin care am trecut.” Asta nu este resemnare. Asta este un semn al creșterii noastre spirituale. Dar iată, anul 2025 se încheie. În trei zile vine noul an, 2026. Și odată cu el și întrebările: Oare cum va fi? Ce va fi? Va fi mai bine? Va fi mai greu? Voi face eu față? Cuvântul lui Dumnezeu ne însoțește și aici și vă invit, iubiți frați și surori, să deschidem Biblia și să citim din cuvintele proorocului Ieremia la Plângeri, capitolul 3, versetele 22 25.
[11:37]Bunătățile Domnului nu s au sfârșit, îndurările lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Și credincioșia ta este mare. Domnul este partea mea de moștenire, zice sufletul meu. De aceea nădăjduiesc în el. Domnul este bun cu cine nădăjduiește în el, cu sufletul care l caută. Amin. Aceste cuvinte au fost scrise de proorocul Ieremia într o perioadă foarte dificilă, nu doar pentru el, ci pentru întregul popor Israel. Poporul fusese cucerit, zidurile Ierusalimului fuseseră distruse. Templul distrus, ars. Foarte mulți din semenii lui au fost uciși și alții au fost duși
[12:29]pentru a doua oară în robie. Practic, el ne vorbește prooroc Ieremia din mijlocul ruinelor. A văzut foamete, a văzut moarte, a văzut exilul în robie al compatrioților săi. Adică exact lucrurile pe care el le a proorocit atâta vreme și le a adus la cunoștință poporului. Și cu toate acestea, practic, el ne vorbește printr un bocet. Cu toate acestea, el, proorocul, ne spune de acolo că bunătatea Domnului nu s a sfârșit. Este practic un mesaj de o un mesaj optimist și speranța lui nu era
[13:19]legată de circumstanțele, de ce se întâmplă sau că știa el că o să poporul o să se elibereze, o să revină acasă. Speranța lui era în credincioșia lui Dumnezeu. Bunătățile și îndurările se înnoiesc în fiecare dimineață. Nu o dată pe an, nu lunar sau când ne este bine, în fiecare zi. Și asta este de fapt și nădejdea cu care noi intrăm în noul an și anume nu
[13:51]că va fi mai ușor sau că nu va fi greu anul care urmează. Mulți dintre noi poate ascultăm știrile, ascultăm analiști politici, analiști economici care spun o să fie cel puțin la fel de greu. O să crească în continuare prețurile, taxe. Deja am aflat de la 1 ianuarie crește, cresc prețuri și așa mai departe. În continuare să ne uităm la vecinii noștri cu îngrijorare și cu speranță că poate dă bunul Dumnezeu și o să avem o să vedem acolo un acord de pace. Însă pe tot parcursul anului care vine pentru noi este important să știm că vom avea un sprijin permanent și constant.
[14:35]Prezența lui Dumnezeu care este mereu cu noi, iar bunătățile lui se înnoiesc pentru noi în fiecare zi. Mai spune Ieremia: Domnul este partea mea de moștenire, de aceea nădăjduiesc în el. Ca și Ieremia, care avea sufletul încărcat și încercat, el era încrezător până la moarte în Dumnezeu. Și noi suntem invitați să ne punem toată nădejdea în Dumnezeu, să l căutăm zilnic din toată inima noastră și cu tot sufletul și să privim moștenirea cerească pe care am acceptat o odată cu acceptarea Domnului Iisus în sufletul nostru ca mântuitor și ca Domn. să privim aceste lucruri ca
[15:25]un dar minunat pe care îl avem în tot anul care urmează. Practic, această speranță ne obligă și să purtăm cu noi în suflet momentul întrupării Domnului Iisus și toate promisiunile pe care și au fost foarte multe pe care Domnul Iisus le a făcut pe tot parcursul Evangheliei către noi, să le purtăm cu noi. Anul care începe în câteva zile poate să fie un an bun. Poate să fie un an bun dacă la fel ca și anul anul acesta ne vom concentra și ne vom uita în fiecare zi la binefacerile și binecuvântările Domnului. Ne rugăm, să ne rugăm pentru înțelepciune în fiecare zi să înțelegem lecțiile pe care le primim și în urma ă
[16:22]a ceea ce am citit, în urma ceea ce știm, să ne rugăm și să acceptăm îndrumarea Duhului Sfânt care este cu noi și să continuăm să nădăjduim în Domnul nostru Mântuitor Iisus Hristos și în împlinirea promisiunilor sale. Deci să sperăm că vom avea un an 2026, nu neapărat un drum neted sau lipsit de greutăți. Nimeni nu ne poate promite acest lucru, dar putem avea certitudinea prezenței lui Dumnezeu alături de noi. Mai mult decât atât, această prezență este una statornică și permanentă. Pentru că așa cum spunea Domnul Iisus în Evanghelia după Mate și iată că eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului. Amin. Suntem
[17:19]în tre ani, mai e puțin și începe 2026. Avem în spate un trecut pe care îl putem privi și prin prisma acestor binecuvântări și avem un 2026 în care nu știm ce o să se întâmple, dar putem intra cu nădejde și cu speranță. Putem face un lucru esențial, să ne așezăm inima în Dumnezeu, să privim cu recunoștință și cu nădejde și avem cert să avem în continuare certitudinea că știm cine merge cu noi. Și asta cred că este de ajuns. Dumnezeu să ne binecuvânteze, iubiți frați și surori, în anul care vine. Amin.